Parlamentarii găsiţi în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 scapă de sancţiuni. Deputaţi jurişti au respins astăzi reexaminarea cerută de preşedintele Klaus Iohannis asupra legii iniţiate de social-democratul Florin Iordache.
Legea fusese declarată constituţională de judecătorii CCR. Urmează acum ca proiectul să fie votat din nou de deputați și apoi de senatori ca să-l păstreze în forma propusă de Florin Iordache.
La jumătatea lunii martie, președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului modificările la Legea ANI care prevăd încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 - 2013, cerând respingerea legii.
Preşedintele a motivat că, prin adoptarea acestei legi, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru UE.
„Faţă de obiectul de reglementare, considerăm că legea transmisă la promulgare se impune a fi reanalizată de către Parlament sub aspectul oportunităţii acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene", mai preciza preşedintele în cererea de reexaminare.
Proiectul vizat de șeful statului vizează completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în sensul încetării de drept a interdicțiilor aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator și/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate.
„Față de obiectul de reglementare, considerăm că legea transmisă la promulgare se impune a fi reanalizată de către Parlament sub aspectul oportunității acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene", se arată în cererea Președinției.
