"S-a vorbit mult despre acest proiect, Bucureștiul — port la Dunăre, care ar urma să transforme Capitala României în port fluvial. Nu știu cât de mult se cunoaște faptul că acest canal a fost realizat în proporție de 70% înainte de Revoluție. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil, care ar lega practic Bucureștiul de Marea Neagră, dar pe acest curs de apă, cu o lungime de peste 70 de kilometri, s-ar putea instala și câteva hidrocentrale, care ar produce energie. Diferența de nivel între București și Dunăre este de 53 de metri, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie. Pentru acest proiect ar fi necesară o finanțare din partea UE de circa 1,5-1,7 miliarde de euro", a spus edilul general, în cadrul conferinței ''Orașul meu în Europa noastră'', la care a participat și comisarul european Corina Crețu.
Firea a remarcat că există anumite "rețineri" în privința acestui proiect, dar a subliniat că a discutat cu specialiștii pe această temă, precum și cu comisarul european Corina Crețu.
"I-am transmis comisarului european Corina Crețu un proiect la care ținem, care a fost început înainte de 1989, un proiect abandonat și despre care se vorbește de multe ori în șoaptă, pentru că există anumite rețineri, dar ca orice proiect mare și important, este — posibil — și unul contestat. Dar, după ce am discutat cu mai mulți specialiști, cu persoane care nu au de-a face neapărat cu vâltoarea mediului politic și care nu au subiectivism, ci doar profesionalism — reprezentanți ai mediului universitar și academic — am luat decizia să vorbesc în public despre acest proiect. (...) Am fost încurajată de reacția comisarului european Corina Crețu și a colegilor domniei sale, din cadrul întâlnirii pe care am avut-o recent la Bruxelles. Ni s-a comunicat că trebuie să realizăm un proiect, să venim în fața Comisiei Europene cu un document concret. Ne-am întors la București și am început să lucrăm deja", a menționat edilul șef.
Gabriela Firea a mai precizat că, în acest moment, lucrarea este abandonată.
Referindu-se la un alt obiectiv, primarul general a adăugat că Bucureștiul nu s-a "resemnat" atunci când a fost tăiat de pe lista scurtă a spitalelor de urgență regionale din România, în condițiile în care Capitala și întreaga zonă de sud au nevoie de un astfel de proiect. Ea a menționat posibilitatea accesării de fonduri europene, subiect abordat în discuțiile cu comisarul european Corina Crețu.
"Suntem în acest moment în situația în care vrem să identificăm o suprafață de teren de circa patru hectare, am găsit o astfel de suprafață, am identificat și sursa proprie de finanțare sau co-finanțare și vom merge la Bruxelles. Dacă ni se va adopta proiectul, vom fie extraordinar de fericiți. Dacă nu, oricum vom construi acest spital regional de urgență al Bucureștiului", a spus Firea.
