Această contestație a fost ultima pârghie legală pe care șeful PSD a putut să o folosească împotriva deciziei de condamnare.
Curtea Supremă a dezbătut luni dacă admite contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul", pe motiv că hotărârea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare şi motivarea nu a fost semnată de preşedintele completului, Livia Stanciu.
Liviu Dragnea a primit doi ani de închisoare cu suspendare după ce a fost găsit vinovat de fraudarea votului din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
La un an distanţă de la condamnare, social-democratul a acuzat că motivarea sentinţei a fost ilegală. Dragnea a reclamat că documentul a venit târziu şi că nu ar fi fost redactat de judecătoarea care a condus completul, Livia Stanciu.
Șeful PSD spera ca judecătorii de la Înalta Curte să admită contestația și, astfel, decizia definitivă să fie anulată.
Avocaţii lui Dragnea le-au spus celor cinci judecători din complet că pe ultima pagină a hotărârii nu apare numele celui care a redactat motivarea şi nici data redactării, rezultând astfel că nu există o hotărâre definitivă.
În ultimul cuvânt, Liviu Dragnea a spus că a asistat la o dezbatere care îl depăşeşte, pentru că el este inginer, dar a remarcat faptul că procurorul DNA a spus că un articol de lege este cu titlu de recomandare.
"Din câte ştiu eu, motivarea trebuia redactată în termen de 30 de zile. Nu cred că demersul meu a fost exagerat. Am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat în rechizitoriu. Am vrut să văd dacă această hotărâre este rodul participării tuturor membrilor completului de judecată”, a spus Dragnea în faţa judecătorilor.
Potrivit dosarului Referendumul, Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
