Tribunalul Bucureşti obligă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep, în urma unei acţiuni în justiţie formulată de Greenpeace România, informează organizaţia.
Potrivit Greenpeace, tât Institutul Grigore Antipa, cât şi Administraţia Bazinală au refuzat sistematic să comunice testele de ecotoxicitate şi documentaţia tehnică depusă în vederea emiterii avizului de gospodărire a apelor, documente ce vizau aspecte de mediu, încălcând astfel liberul acces la informaţiile de interes public.
"Instanţele au transmis un mesaj foarte clar - Administraţia Bazinală şi Institutul Grigore Antipa trebuie să acţioneze în interesul cetăţenilor români şi a mediului înconjurător. Ele nu pot ascunde informaţii de interes public, făcând astfel jocurile poluatorilor. Este dreptul nostru să ştim ce substanţe chimice OMV Petrom şi Romgaz intenţionează să deverseze în Marea Neagră şi cum vor afecta sutele de specii vulnerabile care se adăpostesc în mare", a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii, Greenpeace România, citat în comunicat.
Conform Raportului Integrat de Mediu, lucrările de construire, operare şi dezafectarea ulterioară a facilităţilor offshore Neptun Deep prezintă o serie de efecte asupra apei marine, care pot induce un impact direct asupra mării. Numai în perioada de operare (aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată.
Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom, Romgaz şi autorităţile implicate în procesul de aprobare a proiectului Neptun Deep.
Peste 50.000 de oameni au semnat petiţia pentru protejarea Mării Negre. De asemenea, organizaţia susţine că independenţa energetică a României poate fi garantată prin intermediul energiei regenerabile, eficienţei energetice şi a capacităţilor de stocare.
Proiectul Neptun Deep, pus pe pauză. Greenpeace România va da în judecată Guvernul
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a emis Decizia nr. 10847/13.06.2023 prin care a stabilit că nu este necesară elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) pentru proiectul Neptun Deep. Însă, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral precizează că beneficiarul proiectului trebuie să efectueze o serie de teste de toxicitate cronică prin care să demonstreze că valorile limită maxime admisibile stabilitate la deversarea în mediul marin prezintă un impact redus asupra ecosistemului acvatic marin. Aceste teste au fost realizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa.
Sebastian Burduja, despre proiectul Neptun Deep: Oricâte interese vom deranja, nu ne oprim
Proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat, iar activităţile de foraj pentru cele zece sonde de exploatare din perimetru sunt derulate conform planificării, utilizând platforma Transocean Barents, potrivit unor precizări ale Ministerului Energiei.
Ministerul Energiei afirmă că proiectul Neptun Deep nu este afectat de litigiul invocat "în mod eronat de un ONG de mediu".
"Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public, care sugerează în mod eronat existenţa unui \"pericol major\" pentru proiectul Neptun Deep, dorim să clarificăm următoarele: litigiul menţionat în articol nu afectează în niciun fel proiectul Neptun Deep. Acesta vizează solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 de către un ONG şi adresate Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Grigore Antipa. În consecinţă, orice afirmaţie care leagă acest litigiu de \"blocarea\" proiectului Neptun Deep este nefondată şi induce publicul în eroare; proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat. Activităţile de foraj pentru cele 10 sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep sunt derulate conform planificării, utilizând platforma Transocean Barents", se arată în comunicatul ME.
Potrivit sursei citate, proiectul reprezintă o prioritate strategică pentru securitatea energetică a României, iar Ministerul Energiei, împreună cu partenerii săi, asigură implementarea acestuia "în cele mai bune condiţii".
"Vom duce la bun sfârşit acest proiect strategic, care va dubla producţia de gaz românesc şi va susţine independenţa întregii regiuni faţă de Federaţia Rusă, un obiectiv asumat la nivel european. Oricâte interese vom deranja, nu ne oprim. În joc este energia României, iar fără energie sigură şi accesibilă nu există dezvoltare, nu există viitor", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
