„În toamna acestui an, cel mai târziu la finele acestui an. Vă pot spune că, premierul Greciei și cel al Bulgariei, săptămânal, au discuții pentru acest interconector. Este nu numai pentru noi, ci este vorba despre proiectele viitoare și importanța lui în circuitul gazelor, atât pe coridorul vertical, cât și pe coridorul pe care noi deja l-am realizat prin infrastructura BRUA, care poate să ducă gaz în centrul și estul Europei.”
Și Ministrul Energiei, Virgil Popescu pare încântat de idee. Acesta a explicat că pentru a achiziționa gaz american, România are nevoie să ajungă la terminalele din Grecia, și asta pentru că „datorită convenției, nu pot intra vase de un anumit gabarit care să permită aducerea energiei în Constanța”, pe Marea Neagră.
Între timp, Popescu îndeamnă populația să nu se teamă atât timp cât România este al doilea mare producător de gaze din Europa.
Specialiștii spun că ar exista alternative la gazul scump venit de peste ocean, una dintre ele fiind cărbunele. Chiar dacă multe țări din Uniunea Europeană au renunțat pe parcursul timpului din ce în ce mai mult la acest fel de combustibil vicepreședintele Comisiei Europene și responsabilul Pactului Ecologic European, Frans Timmermans, anunță că pentru a evita dependența de gaz rusesec, cărbunele ar putea rămâne o bază de energie. Având în vedere impasul în care se află statele europene din pricina războiului din Ucraina, vicepreșdintele Comisiei susține că tranziția la surse de combustibil mai prietenoase cu mediul, foarte promovată în ultimii ani, ar putea fi amânată.
Timmermans și-a motivat îndemnul și a declarat că „Lucrurile s-au schimbat. Adică, istoria a luat o întorsătură foarte bruscă în urmă cu o săptămână și trebuie să ne împăcăm cu această schimbare istorică (..) trebuie să „ne înțărcăm de dependență… mult mai repede decât ne-am așteptat.”
Vicepreședintele comisiei Europene și-a schimbat drastic părerea pe care o avea față de utilizarea cărbunelui ca sursă de energie. Cu un an în urmă, în 2021, în timpul unei conferințe de presă organizate la București, responsabilul Pactului ecologic europen susținea că viitorul cărbunelui este practic inexistent.
Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene
„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui.”, a declarat Timmermans la acea vreme.
Tot atunci, Timmerman a îndemnat România să vină cu un plan de renunțare totală la căbune și să redirecționeze investițiile către energie regenerabilă, precizând că în acest caz, țara noastră se va bucura de sprijinul Comisiei Europene.
De la începutul războiului din Ucraina prețul gazului a crescut semnificativ. Scumpiri au fost remarcate și pe piața petrolului, unde un baril a ajuns să coste 139 de dolari. Specialiști atrag atenția că prețul petrolului este în continuă creștere și că se apropie de recordul absolut înregistrat în 2008, când un baril a depășit suma de 147 de dolari.
