Totuși, ce le-ar putea recomanda românilor aflați peste graniță, exact în inima conflictului ruso-ucrainean? Ei ar fi primii care ar avea de suferit în cazul unui atac al trupelor de la Moscova.
Veștile despre un posibil război au ajuns și în Cernăuți, unde ar iscat o adevărată isterie. Părerile celor 400.000 de români care locuiesc acolo sunt însă împărțite.
CERNĂUȚIUL, DIVIZAT DE VEȘTILE DESPRE RĂZBOI
MARIN GHERMAN, doctor în ştiinţe politice, director al Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cernăuţi
„A fost acum două săptămâni o ştire în care se spunea că „în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk au fost aduse 250 de blindate şi tancuri”. (...) Unii spun că este o cacealma, că Rusia îşi antrenează musculatura, că este un război psihologic pentru a obţine mai multe de la Occident sau pentru împărţirea sferelor de influenţă, iar alţii sunt foarte îngrijoraţi.”
Sursa: Adevărul
Neîncrederea românilor de peste Prut s-a clădit în ani de zile de ignoranță din partea statului român. Însă este vorba și despre faptul că, încă din anul 2014, în Ucraina invazia rusă se simte din ce în ce mai prezentă. „Oamenii ştiu însă că, în caz de război, nimeni n-o să ne ajute. Reacţia este următoarea: «Bine, ne oferă statele occidentale armament, dar noi va trebui să murim, pentru că lupta este a noastră. Nimeni n-o să bage armata în Ucraina să lupte cot la cot cu noi»”, declara doctorul Marin Gherman.
Chiar și fără posibila izbucnire a unui război, viața românilor de peste graniță nu este una ușoară. Înainte de 2017, aceștia erau mai apropiați de comunitatea ucraineană, în special pentru că se spunea că statul va intra în Uniunea Europeană și, implicit, s-ar fi apropiat mai mult de România. Dezamăgirea a cuprins însă comunitatea de români din Cernăuți când aceste lucruri nu doar că nu s-au întâmplat, ba mai mult, drepturile minorităților au fost diminuate considerabil. Astfel, românii de peste graniță sunt afectați de regementările adoptate cu câțiva ani în urmă de către autoritățile de la Kiev.
MINORITATREA ROMÂNEASCĂ, PRINSĂ LA MIJLOC
MARIN GHERMAN, doctor în ştiinţe politice, director al Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cenăuţi
„Erau cândva asociaţii româneşti în Crimeea, iar acum nu mai este niciuna. Şi atunci când românii din Ucraina se plâng autorităţilor de la Kiev, li se răspunde: «Astea sunt teme care mai aşteaptă. Acum avem război». (...) Noi avem un post de radio online, „Radio Cernăuţi”, şi am vrut să obţinem licenţă, dar este practic imposibil. (...) Deci, nu poate fi lansat un radio într-o limbă a unei minorităţi.”
Sursă: Adevărul
Majoritatea măsurilor luate de guvernul ucrainean împotriva minorităților au fost luate pentru a opri, pe cât posibil, propaganda rusă. Ucraina a încercat și în trecut să iasă din sfera de influență a Rusiei când, printre altele, a vrut ca Bisericii Ucrainene să i se recunoască independența. Patriarhul de la Moscova amenința atunci că în cazul despărțirii celor două biserici, credincioșii uneia nu mai pot merge la cealaltă. Astfel, comunitatea românească s-a văzut prinsă iar între cele două puteri.
Lora Bostan. „Eu ştiu că o să rămân ortodoxă, aşa cum am fost. Dar de fapt eu îmi puneam întrebarea: De ce Ucraina să nu aibă biserică autocefală, cum este România şi alte ţări?”
A fost unul dintre multele momente când comunitatea românească s-a întrebat de ce nu poate să ducă traiul pe care compatrioții români îl au în țara noastră. Diferența în viața de zi cu zi se resimte din ce în ce mai puternic. Încă din anul 2014, oamenii din zona Cernăuțiului spun că locurile de muncă sunt din ce în ce mai puține și că alimentele ajung să coste chiar și de trei ori mai mult decât în Uniunea Europeană.
Majoritatea românilor care locuiesc în Ucraina sunt foarte atașați de țara noastră, chiar dacă au sau nu cetățenie română. Momentan autoritățile de la noi nu fac mare lucru pentru compatrioții din Ucraina. Așa că tot ce îi rămâne de făcut comunității românești este să spere că într-o zi ideea izbucnirii războiului nu va mai plana peste viețile lor și că Ucraina va beneficia de un loc sigur în cadrul Uniunii Europene.