„Fiica mea trebuia să se căsătorească pe 3 noiembrie 2016. Pregătirile pentru ceremonie ne luaseră deja foarte mult timp. Nu sunt căsătorit cu mama fiicei mele vitrege, dar locuim împreună de aproape 10 ani.
În 2015 fiica mea a absolvit facultatea. I-am achitat toate taxele de școlarizare. Ea nu lucra și a locuit cu noi în anii de studenție. Chiar mai mult, i-am cumpărat o mașină, ca să ajungă ușor la universitate.
Din când în când în viața ei apărea tatăl ei biologic, cu care ea petrecea o anumită perioadă de timp. El nu a investit nici măcar un cent în studiile sau cheltuielile ei cotidiene, însă ea continua să-l iubească.
Am hotărât să invităm la nuntă maxim 250 de oameni. I-am dat iubitei și fiicei mele vitrege o listă de 20 de oameni, pe care doream să-i văd la această nuntă. Ele m-au asigurat că vor avea grijă să-i invite. Cu câteva zile înainte de nuntă m-am întâlnit cu unul dintre prietenii mei, care se afla pe acea listă. L-am întrebat dacă va veni la nuntă, însă el mi-a răspuns că nu a primit niciun fel de invitație. Amicul meu mi-a spus că a primit doar o înștiințare, dar nu o invitație de nuntă. Evident, el nu putea să apară la ceremonie doar cu înștiințarea în mâini. Pe aceasta nici măcar nu era scris numele lui. În plus, pe anunț nu se afla numele meu, ci cel al tatălui biologic al fiicei mele vitrege.
Peste câteva zile am aflat că în lista finală din 250 de invitați nu a fost inclus nici măcar un nume din lista mea. Ele pur și simplu m-au scuipat în față.
Însă am fost înfrânt de un alt fapt. Întorcându-mă seara de la serviciu, i-am găsit acasă la mine pe viitorul ginere și pe membrii familiei lui. Această întâlnire avea drept scop cunoașterea reciprocă a familiilor noastre. Știți ce m-a făcut să-mi ies din fire? Ele nu m-au avertizat cu privire la această cină, iar toată atenția era îndreptată spre tatăl biologic al fiicei mele vitrege. Evident, m-am simțit jignit! Ce a făcut el pentru viitoarea ceremonie?
Am luat un pahar cu șampanie și am spus: „Am un toast. Pentru mine a fost o mare plăcere să fac parte din această familie. M-am bucurat de fiecare zi petrecută în preajma acestor oameni minunați. Însă acum aș vrea să le mulțumesc unor persoane: tatălui natural al fiicei mele vitrege, mirelui și tuturor membrilor familiei lui. M-ați ajutat să înțeleg multe lucruri. În sfârșit am realizat că în această familie eu îndeplineam rolul de bancomat. Din cauza tuturor lucrurilor pe care le-am aflat în ultimele zile — despre lista de invitați, despre această cină etc. — declar solemn că refuz să achit cheltuielile pentru această nuntă. Să bem pentru fericitul cuplu și pentru tatăl natal, care are acum onoarea de a-și asuma această finanțare! Și aș mai vrea să adaug: cărați-vă imediat din casa mea!”
Egoism? Nici măcar o picătură! Acest bărbat era pregătit să dea 40-50.000 de dolari pentru această nuntă! Și ce a primit el în schimb? Doar scuipături în toate părțile posibile ale sufletului lui! Cred că acest bărbat a procedat corect!
