,,Dragă Ion, te învățăm și o primă lecție: să nu îți însușești munca altora (se poate citi și „să nu furi”)", i-a transmis primarul din Ciugud robotului ION. Mesajul a fost postat și pe pagina de Facebook a Primăriei și la scurt timp a devenit viral. Internauții au făcut haz de necaz în comentarii: ,,Robotul ION s-a interesat deja dacă o să primească pensie specială.", a scris cineva, iar altcineva se întreabă ,,Ce să facă și ION dacă a ajuns consilier într-un Guvern de plagiatori?".
Iată scrisoarea transmisă de Primăria Ciugud:
„Scrisoare către NOI suntem ION, consilierul guvernamental AI (inteligență artificială) al premierului Nicolae Ionel Ciucă:
Dragă ION,
Ne bucurăm că ai prins viață și sperăm din tot sufletul că nu vei sfârși sufocat în hățișul birocratic românesc, într-un dosar cu șină sau într-un teanc de hârtii. Nu vrem nici să te găsim „aruncat” într-un sertar, așa cum se întâmplă cu multe proiecte inovative din zona publică.
Așa că îți dorim, de la început, mult succes pentru că vei avea nevoie.
Nădăjduim că nu te-au speriat, în primele zile de viață, înjurăturile românilor. Să știi că acestea fac parte din viața cotidiană: înjură când sunt nevoiți să alerge între ghișeele instituțiilor statului, înjură când primesc răspunsuri întârziate sau când nu primesc deloc, înjură când puținele platforme electronice se blochează, înjură când copia xerox și dosarul cu șină sunt atât de iubite în instituțiile statului sau înjură când au de plătit numeroasele taxe, care le sunt impuse.
Despre noi (#Ciugud) îți spunem că suntem o comunitate mică, dar cu visuri mari. Noi încă mai credem în România lui „se poate”, în care cetățeanul este ascultat, respectat și este pe primul loc, în fiecare decizie. Așa că ne-am hotărât să îți oferim câteva teme de reflecție, dragă Ion, pe care să le procesezi și, apoi, să le transmiți domnului prim-ministru. Sunt dorințe care te privesc direct (pentru că țin de digitalizare) și care pot schimba în bine România. Sunt 10 principii simple, un decalog al transformării digitale:
1. Vrem o Românie smart!
România smart poate începe doar cu o strategie coerentă privind reforma serviciilor publice prin digitalizarea și eficientizarea activității. Pandemia ne-a deschis tuturor apetitul de a fi smart, PNRR ne-a oferi foarte multe fonduri, însă nu prea înțelegem cum se poate face această transformare digitală, dar mai ales cu ce provocări și costuri vine. Piața este inundată de oferte „smart”, iar acest lucru va duce cu siguranță la o digitalizare pestriță în primării și în instituțiile publice. Multe soluții digitale nu vor funcționa cum trebuie, altele vor fi inutile pentru nevoile reale ale unor instituții, iar în multe cazuri vor genera costuri de mentenanță greu de suportat, mai ales de o instituție mică. Digitalizarea pestriță, fără standarde impuse aplicațiilor adoptate, va duce, în viitor, la imposibilitatea de a interconecta bazele de date ale instituțiilor publice.
Nu mai vorbim de faptul că, în multe cazuri, soluțiile digitale vor rămâne „ca bibelourile în vitrină”, pentru că transformarea smart nu va implica și pregătirea funcționarilor, dar și educarea cetățenilor, astfel încât să fie încurajați să le folosească. Ce avem nevoie pentru o Românie smart? Trei lucruri: strategie națională coerentă, standarde de calitate și de interconectare pentru digitalizarea serviciilor publice și, în al treilea rând, de șefi de instituții și de funcționari deschiși spre nou.
2. Vrem servicii publice smart, interconectate și prietenoase!
Orice român își dorește servicii publice cât mai prietenoase, dar mai ales să nu mai consume timp și nervi plimbându-se între ghișeele instituțiilor publice. La Ciugud, noi credem că normalitatea înseamnă să desființăm barierele dintre funcționari și cetățeni, iar serviciile publice să fie cât mai moderne și cât mai accesibile. Anul trecut, am devenit „o primărie fără casierie”, am desființat casieria fizică a instituției și încasăm toate taxele și impozitele locale doar electronic.
Astfel, am eficientizat actul administrativ și am încercat să ne apropiem mai mult de cetățean. Înainte de asta, am implementat însă patru soluții electronice de plată: stații electronice în satele comunei, platforma cetățeanului, aplicație pentru telefonul mobil și ghișeul.ro. Apoi i-am învățat și i-am obișnuit pe cetățeni să folosească aceste soluții electronice.
3. Vrem o Românie fără hârtie!
Ne dorim o zonă publică în care accesul să nu mai fie pus atât de mult pe dosarul cu șină și pe purtarea hârtiilor între ghișee/ instituții. Acest lucru se poate face doar prin interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice. Iată de ce, dragă Ion, transformarea digitală prin care trece acum zona publică din România trebuia construită pe fundamentul unei strategii coerente și cu standarde de calitate și interconectare pentru soluțiile smart implementate. În lipsa acestora, vom fi cu toții smart, dar nu vom reuși să eliminăm plimbarea cetățeanului între ghișee interconectând bazele de date.
În 2018, ne-am propus să devenim „O primărie fără hârtii” și în acești ani am reușit să debirocratizăm activitatea administrației publice și am renunțat la majoritatea documentelor pe hârtie. Am vrea mai mult, dar statul nu ne lasă printr-o legislație obtuză și neadaptată la evoluția digitală.
4. Vrem legislație smart, care să ne ajute, nu să ne încurce!
Marea piedică în calea transformării digitale a României este legislația. În zona publică, există un adevărat haos legislativ cu norme interpretabile sau necorelate la realitățile evoluției digitale. Spre exemplu, România nu are încă o lege a arhivelor digitale, care să completeze actuala legislație privind păstrarea arhivelor instituțiilor publice și care să asigure un cadru legislativ și tehnic pentru păstrarea în siguranță a datelor generate electronic.
5. Vrem funcționari smart!
Transformare digitală a instituțiilor publice din România poate fi făcută doar prin oameni, deschiși la minte și bine pregătiți. Astfel, este nevoie de conturarea unor programe serioase de pregătire continuă a funcționarilor publici, astfel încât să înțeleagă digitalizarea și să poată lucra rapid și bine cu soluțiile digitale pe care le vor avea la îndemână. Funcționarul trebuie să înțeleagă că digitalizarea înseamnă să reacționeze cu celeritate la solicitările cetățeanului și să fie mereu în contact cu el. Cererea electronică nu mai poate fi îngropată într-un teanc de hârtii și uitată acolo. Schimbările comportamentale ale funcționarului din zona publică trebuie să se producă în același timp cu transformarea digitală.
6. Vrem cetățeni smart!
Strategia digitală a României trebuie să cuprindă politici publice axate spre educarea cetățenilor pentru a folosi cât mai mult soluțiile digitale. Fără să pui cetățeanul în centrul tuturor măsurilor de transformare digitală a României nu vei reuși să faci nimic. Cetățeanul trebui învățat să folosească soluțiile digitale corect, să se protejeze de vulnerabilitățile din mediul on-line, dar mai ales să înțeleagă utilitatea digitalizării.
7. Vrem o educație smart!
În 2019, la Ciugud, am deschis prima școală smart din mediul rural din România. Mulți au crezut că este o „fiță” sau că suntem nebuni dacă credem că putem înlocui creta și buretele cu tabla digitală. Am început să strigăm cât ne țin plămânii că „nu lăsăm să moară școala de la țară”. Între timp, ni s-au alăturat și alți „nebuni frumoși”, care au dezvoltat școli model în comunitățile lor, unele chiar în sate sărace, cu copii din familii vulnerabile. Pandemia ne-a demonstrat că viitorul educației este școala smart, iar pasul spre aceasta trebuie făcut rapid. La Ciugud, pandemia nu ne-a luat prin surprindere și, mai apoi, după pandemie, am continuat să folosim resursele digitale în predare. La nivel național, școala românească încă își caută busola pentru a ajunge la transformarea digitală a educației.
Pentru o Românie cu adevărat educată avem nevoie de o strategie privind digitalizarea educației, în care să se reformeze metodele de predare, programa școlară și metodele de evaluarea a elevilor și a dascălilor.
Europa deja privește spre viitorul pieței muncii, în care competențele digitale vor fi prezente în majoritatea meseriilor. În același timp, specialiștii educaționali vorbesc despre analfabetismul digital (te naști cu aptitudini digitale, dar nu reușești, prin pregătirea educațională, să le transformi în competențe). Și nu ne dorim să ajungem campionii Europei și la acest tip de analfabetism...
8. Vrem o transparență smart!
O României smart înseamnă instituții publice care folosesc digitalizarea și pentru a deveni cât mai transparente pentru cetățeni. Cetățeanul trebuie să aibă acces la informații publice deschise privind modul în care s-au luat deciziile care îl privesc sau privind modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparența decizională trebuie să fie reală și să se manifeste ca un fapt normal, nu doar în urma solicitării cetățenilor și societății civile.
9. Vrem politici publice smart!
România are nevoie de politici publice inteligente, bazate pe studii și analize amănunțite privind problemele comunităților locale. Ne-am săturat de politici publice întocmite pe genunchi fără o consultare reală a cetățenilor. Evoluția digitalizări ne permite să facem mai ușor aceste consultări și ne oferă o cantitate mult mai mare de date digitalizate care să ne ajute la realizarea studiilor/ analizelor. Astfel, avem nevoie de o platforma națională a tuturor datelor colectate din zona publică și care pot sta la baza fundamentării unor politici publice locale, regionale sau naționale. Cel mai mult, România mai are nevoie de coerență și predictibilitate în proiectarea strategică, în politici publice, în politica fiscală și în legislație.
10. Vrem un viitor smart pentru satul românesc!
Dragă Ion, satul românesc se stinge, iar acest lucru este demonstrat de datele recente de la recensământ. În fiecare an, sate întregi din România rămân fără locuitori. Conceptul „smart village”, pe care îl promovăm de circa 5 ani, presupune transformarea digitală a administrației publice din zona rurală, astfel încât să fie mai eficientă și mai aproape de cetățean, reducerea costurilor administrative și creșterea calității vieții cetățenilor prin implementarea unor noi tehnologii, educație digitală, folosirea unor soluțiilor inovative în agricultură, etc. Statul nu prea are multe pârghii pentru a atrage tinerii la sat, însă poate să înceapă prin a le oferi niște servicii publice moderne și un nivel de trai european.
Dragă Ion, în încheiere îți spunem că îți vei da cu noi primul test de utilitate. Astfel, îți lansăm provocarea de a vorbi pe bune despre transformarea digitală a satelor României. Nu într-un birou fistichiu din Palatul Victoria, ci la firul ierbii, în Ciugud. Și cum orice consilier are acces la agenda șefului său, te provocăm să incluzi în programul domnului premier Nicolae Ciucă o vizită la Ciugud. Suntem siguri că nu îl vei lăsa să uite de această invitație, așa cum au uitat mulți alți demnitari, care ne-au promis că ne vor vizita. Noi avem temele pregătite! Tu ești pregătit?
P.S. Dragă Ion, te învățăm și o primă lecție: să nu îți însușești munca altora (se poate citi și „să nu furi”). Aruncând o privire peste filmul tău de prezentare, am descoperit că una dintre imaginile folosite ne aparține. Fetița din imaginea de la minutul 0:27 (a se vedea fotografia) a fost eleva noastră, iar imaginea este preluată, fără să ne ceri aprobarea, dintr-un film mai vechi al școlii noastre. Așa că, dragă Ion, înainte de toate, îți recomandăm să înveți bine legislația românească și Regulamentul GDPR, astfel încât să nu fii acuzat că îți însușești pe nedrept munca altora. Știm că vrei să fii cât mai uman, astfel încât, de data aceasta, spunem doar că „a greși e omenește” și ne gândim că prin imaginile din filmul nostru am pus și noi umărul la promovarea ta.”
