După un an solid 2022, economia României ar urma să încetinească, cu un avans de aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflaţiei mai ridicate, a înăspririi condiţiilor financiare şi a efectelor negative ale invadării Ucrainei de către Rusia. Astfel, Comisia Europeană previzionează o creşterea a economiei României de 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024.
Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf la finalul acestui an, rămânând încă la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023 şi 6,8% în 2024, conform estimărilor CE.
Rata şomajului va fi în jur de 5-6%. Concret, rata şomajului ar urma să se situeze la 5,4% în 2022, la 5,8% în 2023 şi 5,4% în 2024.
Deficitul public ar urma să scadă gradual până la 4,8% din PIB în 2024, în urma veniturilor solide şi a declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB, în principal datorită creşterii ridicate a PIB-ului nominal. Deficitul ar urma să se situeze la 6,5% din PIB în 2022, la 5% din PIB în 2023 şi 4,8% din PIB în 2024.
Ponderea datoriei în PIB ar urma să se situeze la 47,9% în 2022, la 47,3% în 2023 şi 47,6% în 2024.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
