Senatul a adoptat în şedinţa plenului de luni, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul Codului administrativ, în baza raportului de admitere dat săptămâna trecută de comisia specială care a luat în discuţie acest act normativ.
Prin eliminarea literei f din articolul 262 al Codului administrativ, primarii şi primarii generali nu mai sunt declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
Astfel, aceştia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, ei nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile, potrivit preşedintelui Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, Marcel Ciolacu.
"Nu fac nicio afacere cu statul (...) Nu au cum să facă afaceri cu statul, sunt alte legi care reglementează acest lucru. (..) Sunt sute de cazuri în care primarii care au avut PFA, au accesat fonduri europene, au candidat la primărie şi au fost aleşi primari. După a trebuit să aleagă. Ori înstrăinau PFA-ul (...) sau îşi pierdeau calitatea de primar", a declarat miercuri deputatul PSD, Marcel Ciolacu, după şedinţă.
România ar putea pierde finanțări europene de până la 553 milioane de euro dacă mai multe modificări la proiectul Codului Administrativ vor intra în vigoare, au declarat pentru G4Media.ro mai multe surse din cadrul Comisiei Europene.
Modificările, care slăbesc rolul de filtru în calea abuzurilor politice jucat de Agenția Funcționarilor Publici (ANFP), au fost votate în comisia specială din Parlament și au primit, luni, un vot de admitere și în plenul Senatului. Codul a fost promovat de Paul Stănescu, vicepremier și ministrul Dezvoltării.
”Orice modificare legislativă realizată după ce a fost acreditat sistemul de management, evident că afectează pozitiv sau negatib absorbția fondurilor europene. Fără doar și poate putem asista la o suspendare de plăți sau o cerință de re-acreditare a sistemelor de management. Da, suntem în pericol să pierdem o bună parte din fonduri. Impactul ar fi la 500 de milioane de euro”, a explicat pentru Realitatea TV Florian Marin, consultant fonduri europene.
Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD şi a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi "pentru", 21 - "împotrivă" şi 11 abţineri.
Din cele 176 de amendamente respinse, incluse în raportul comisiei, plenul nu a adoptat niciunul, dar a adoptat patru amendamente formulate în plen de social-democratul Marcel Ciolacu, preşedinte al Comisiei de Cod administrativ, care au vizat corelări şi reformulări ale amendamentelor din comisie.
Poziția PNL împotriva Codului Administrativ
Ludovic Orban, președintele PNL, a declarat luni că noul Cod Administrativ politizează numirile în funcţiile de conducere de la nivelul serviciilor deconcentrate, dând frâu liber clientelei de partid să conducă fără niciun fel de exigenţă profesională, doar prin bunul plac al partidului de guvernământ să subordoneze administraţia, să transforme administraţia într-un instrument politic:
"În ceea ce priveşte Codul administrativ, puteţi vedea că există deja o poziţie a Comisiei Europene, care atrage atenţia politizării funcţiei publice, asupra faptului că prin acest Cod administrativ nu există nicio şansă de profesionalizare a administraţiei şi că în continuare administraţia nu va fi altceva decât instrumentul partinic al voinţei exprimate de lideri politici.
Suntem împotriva acestui Cod administrativ pentru că repolitizează funcţia publică, pentru că da frâu liber politizării agresive a administraţiei şi duce la îndepărtarea oricărui principiu corect care poate să stea la baza funcţionării administraţiei publice în România.
Suntem împotriva Codului administrativ pentru că menţine acelaşi sistem centralist de până acum, pentru că întăreşte şi repolitizează funcţia de prefect retransformând prefectul într-o funcţie similară de prim-secretar de pe vremea comunistă.
De asemenea, suntem împotrivă pentru că politizează practic numirile în funcţiile de conducere de la nivelul serviciilor deconcentrate, dând frâu liber clientelei de partid să conducă fără niciun fel de exigenţă profesională, fără niciun fel de concurs, ci doar prin bunul plac al partidului de guvernământ să subordoneze administraţia, să transforme administraţia într-un instrument politic al partidului de guvernământ, evident acest lucru având consecinţe extrem de grave asupra funcţionării democraţiei.
S-au dus până la a desfiinţa practic funcţia de secretar al localităţii, al Consiliului judeţean şi al Consiliului local, secretarul devenind din ceea ce era ca şi funcţie, şi anume omul care aviza din punct de vedere al legalităţii toate actele administrative emise de Consiliile locale şi Consiliile judeţene, de asemenea actele administrative emise de primar sau de preşedintele Consiliului judeţean devenind o frunză în bătaia vântului bunului plac pe care îl manifestă un conducător sau altul de autoritatea administraţiei locale.
Nu în ultimul rând, poziţia noastră faţă de Codul administrativ este o poziţie cât se poate de normală şi firească. Chiar dacă sunt anumite lucruri cu care noi am putea fi de acord şi anume, de exemplu, adoptarea proiectului de lege al Partidului Naţional Liberal, prin care o parte din redevenţele pentru concesiuni se duc venituri la bugetele locale. De asemenea mai sunt câteva lucruri care au plecat tot în mare parte din iniţiativa Partidului Naţional Liberal. Chiar dacă aceste lucruri sunt bune nu putem susţine acest Cod administrativ, care reîntoarce România la perioada lui Cozmâncă, care practic retransformă administraţia publică dintr-un instrument de servire al cetăţeanului, o transformă întru-un instrument aflat la dispoziţia partidului de guvernământ împotriva cetăţeanului.
Nu în ultimul rând, în acest Cod administrativ se vede foarte clar că nu a existat nicio preocupare din partea partidului de guvernământ pentru a îmbunătăţii relaţia dintre administraţie şi cetăţean , pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor furnizate de administraţie către cetăţean, pentru a simplifica procedurile astfel încât cetăţeanului să îi fie mult mai uşor şi mult mai facil să obţină diferitele drepturi sau diferitele servicii care sunt furnizate de administraţie", a declarat Ludovic Orban luni.
