Sănătatea, educația și investițiile sunt prioritățile proiectului de buget pentru 2018, adoptat astăzi în ședința de Guvern, suţine Executivul, într-un comunicat de presă
Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.
În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.
Totodată, unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei șomajului sub 4%, și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini dezvoltarea programului Start-Up Nation pentru alte 10.000 de firme, deținute în special de tineri. În același timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, măsură ce țintește inclusiv creșterea exporturilor cu aproximativ 7,6%.
De asemenea, Guvernul României își respectă angajamentele luate în fața aliaților și alocă, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.
În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Guvernul și-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult față de anul acesta.
Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:
- Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;
- Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
- Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);
- Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 - 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.
BUGETUL pentru anul 2018 - sumele destinate pentru fiecare instituție
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - 18.164,9 milioane lei (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR - 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;
- MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).
- Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 - (majorare de 15,5%);
- MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;
- MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE - 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei (majorare - 23,6%); - MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare - 20,7%); - MISTERUL JUSTIȚIEI - buget – 3.750,6 milioane lei (scădere – 0,8%);
- MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare - 0,23%);
- MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI - buget – 517,3 milioane lei (majorare - 15,3%);
- MINISTERUL MEDIULUI - buget – 444,9 milioane lei (scădere - 5,4%);
- MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE - buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.;
- MINISTERUL ECONOMIEI - buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare - 104,9%);
- MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare - 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR - ACȚIUNI GENERALE - buget – 21.595,6 milioane lei (majorare - 1,2%); - MINISTERUL ENERGIEI - buget – 583,3 milioane lei (scădere - 36,0%);
- SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI - buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare - 24,8%);
- MINISTERUL TURISMULUI - buget –63,4 milioane lei (majorare - 39,8%);
- MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT - buget – 1.237,1 milioane lei (majorare - 32,4%);
- MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII - buget –1.652,7 milioane lei (majorare – 13,6%);
- MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR - buget –438,9 milioane lei (majorare - 26,8%);
- MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei (majorare - 16,8%); - MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL - buget – 7,3 milioane lei (scădere - 0,7%);
- MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI - buget –25,4 milioane lei (majorare - 44,6%);
- ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ - buget – 57,6 milioane lei
(majorare - 20,7%); - SENAT - buget – 196,0 milioane lei (majorare - 30,3%);
- CAMERA DEPUTAȚILOR - buget – 436,2 milioane lei
(majorare - 29,6%).
Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
Bugetul pentru anul viitor este supradomensionat faţă de anul în curs. Mai exact, mai bine de două treimi dintre ministere urmează să primească mai mulţi bani comparativ cu anul 2017. În unele cazuri, este vorba chiar şi de dublări de buget.
Principalul motiv: aplicarea legii salarizarii unitare. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creştere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Şi Parlamentul, Administraţia Prezidenţială şi serviciile secrete vor primi mai mulţi bani. Atenţie, însă: pentru al treilea an consecutiv, România va avea în 2018 un buget construit pe consum şi nu pe investiţii, atrag atenția specialiștii economici.
Cea mai mare creştere se înregistrează la Ministerul Economiei, acolo unde bugetul va fi mai mult decât dublu faţă de cel din 2017. Bani mai mulţi ar urma să fie daţi şi către ministerul Culturii, căruia îi va reveni sarcina de a organiza sarbătorirea Centenarului Marii Uniri.
Rând pe rând, 80% dintre ministere vor avea anul viitor mai mulţi bani la buget, iar în cele mai multe cazuri majorările sunt consistente. Toate instituţiile vor avea mai mulți bani ca urmare a aplicării legii salarizării şi deci, a creşterii salariilor bugetarilor.
Este şi cazul Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului şi a serviciilor secrete. Majorările sunt între 13 şi 35 de procente. Subiectul a născut deja nemulţumiri în Parlament.
Doar câteva ministere vor primi bani mai puţini anul viitor. Este vorba despre: ministerul Energiei, ministerul Muncii, cel al Mediului şi al Justiţiei.
Dincolo de banii alocaţi instituţiilor publice, proiectul de buget va fi axat şi anul viitor tot pe consum, iar investițiile sunt la minime istorice. Dacă anul trecut guvernanţii promiteau 5,4% pentru investiţii în 2018, în propunerea de buget pentru anul viitor se alocă doar 4,2%. Asta ar înseamnă că nu vom avea nici mai multe autostrăzi, nici mai multe şcoli, nici mai multe spitale.
Bugetul de stat pe anul 2018 este fragil şi dezechilibrat, spune Consiliul pentru IMM-uri
Guvernul a prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018 creşteri imense ale unor veniturilor, care pot să nu fie realizate, susţine Consiliul pentru IMM-uri. De exemplu, Executivul se aşteaptă ca veniturile din recuperarea cheltuielilor efectuate în cursul procesului de executare silită să crească cu 2.517,34% raportat la 2017.
De asemenea, Guvernul crede că va strânge venituri cu 1039,08% mai mult decât în 2017 din taxe administrative, eliberări premise. La venituri din amenzi, penalităţi şi confiscări, subcap. 01 este prevăzută o creştere cu 34,66% raportat la 2017, iar la subcap. 50 este prevăzută o creştere cu 172,72% raportat la 2017, potrivit CNIPMMR.
Consiliul pentru IMM-uri susţine astfel că a fost construit un buget fragil pentru 2018, fiind prevăzute creşteri imense ale unor veniturilor, care pot să nu fie realizate, în condiţiile unui deficit foarte aproape de limita maximă (-2,97% din PIB).
Potrivit CNIPMMR, scad finanţările pentru proiecte şi investiţii raportat la 2017 prevăzute în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Totodată, la titlul VIII-Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului bugetar 2014-2020 sunt menţionate în 2018 doar 4.557 mii lei credite de angajament şi 4.557mii lei credite bugetare, cu 98,94% mai puţin decât în anul 2017, când au fost 431.000 mii lei. Mai mult, la titlul Cheltuieli de capital sunt menţionate în 2018 doar 500 mii lei credite de angajament şi 500 mii lei credite bugetare, cu 82,63% mai puţin decât în anul 2017, când au fost 40.872 mii lei. De asemenea, la titlul XIII Active nefinanciare sunt menţionate în 2018 doar 500 mii lei credite de angajament şi 500 mii lei credite bugetare, cu 82,63% mai puţin decât în anul 2017, când au fost 2.879 mii lei.
