Diareea cronică, durerile abdominale și constipația pot anunța boala celiacă. Însă afecțiunea are și semne atipice precum oboseala prelungită, anemia, dermatita, tulburările menstruale și stomatita. Boala celiacă apare pe un fond genetic, iar testele disponibile la ora actuală în România permit depistarea predispoziției.
“Există anumite situații în care testele sunt indicate. În familiile cu istoric pentru boala celiacă, testarea celorlalți membri, cu sau fără simptome, este necesară cu scopul de a exclude sau confirma prezența predispoziției genetice pentru boala celiacă, predispoziția genetică fiind un factor necesar pentru apariția bolii. Fără factorul genetic predispozant este imposibil să dezvolți boala în viitor”, afirmă dr. Cristina Ailenei.
De asemenea, riscul de boală celiacă este mai mare la persoanele cu boli precum diabetul zaharat de tip 1, tiroidita autoimună, hepatita autoimună, sindromul Down, sindromul Williams și sindromul Turner.
“Boala celiacă netratată duce la complicații severe pe termen lung precum malnutriția, boli autoimune al ficatului, neuropatie periferică, tumori intestinale maligne.
Dieta fără gluten este singura terapie disponibilă și eficientă ce duce la normalizarea parametrilor serologici și la o remisie totală a semnelor clinice. Boala celiacă este mai des întâlnită la femei decât la bărbați”, conchide dr. Cristina Ailenei, de la Genetic Center.
