Avertismentul lui Daniel Dăianu: Bugetul public nu trebuie jucat la ruleta politicii! Veniturile merită să crească, dar nu cu prețul destabilizării economiei

Avertismentele președintelui Consiliului Fiscal vin la două zile de la modificarea în Parlament a rectificării bugetare propusă de Guvernul Orban. Rectificarea bugetară propusă de Guvern a fost modificată, marți, 22 septembrie, în Parlament prin adoptarea mai multor amendamente, inițiate de PSD, care duc la creșterea cheltuielilor publice în următorii doi ani. Imediat după votul aleșilor, și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, atrăgea atenția că aceste decizii pot arunca România într-un scenariu al crizei financiare din Grecia, care a ajuns în incapacitate de plată în 2015, refuzând să dea înapoi împrumutul FMI.

„Dacă nu vom comite greșeala să destabilizăm bugetul public prin decizii iraționale și nu vom provoca o criză a leului, iar pandemia va fi ținută sub control, am putea avea o creștere economică de 4-5% în anul ce vine. Dar trebuie să ținem strâns cheltuielile bugetului. Trebuie să se evite decizii care vor cauza mare suferință oamenilor nu peste mult timp. Mai ales că pandemia nu este învinsă și criza economică va avea efecte persistente, sechele adânci, chiar dacă revenirea se simte din trimestrul 3 al acestui an. Iar credința unora că BNR poate ține situația sub control indiferent de mersul politicii este o naivitate. O depreciere mare a leului ca soluție la dezechilibrul extern este foarte riscantă, cu efecte indezirabile majore; ca și o întărire mare a politicii monetare, cu dobânzi crescute. Necazul mare la noi este pe partea bugetară. Bugetul public nu trebuie să fie jucat la ruleta politicii!", a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu, întrebat despre evoluția economiei în 2021.

Coordonator al Raportului de analiză a convergenței "România - Zona Euro, Monitor", Daniel Dăianu a detaliat ce se are în vedere prin extinderea bazei de impozitare, idee prezentă în raportul aminitit, care poate fi studiat AICI.

„Este o prostie să spui că declararea veniturilor și averilor este de sorginte socialistă. Extinderea este cerută de un sistem echitabil, care să nu împartă cetățenii în două categorii: cei corecți și cei care eludează sistemul. Altă rațiune ține de veniturile foarte joase ale bugetului. Parcă nu am fi în UE.

Nu avem un buget robust, care să facă față la nevoi prezente și provocări viitoare imense. Sănătatea cetățenilor devine o chestiune de securitate națională, ca și impactul schimbărilor climatice, cheltuim foarte puțin pentru educație. Are și o structură debalansată bugetul, mult ocupată de cheltuieli rigide. Ar trebui și să colectăm mult mai bine dacă ne gândim la evaziunea fiscală și optimizări fiscale, la cât de mult pierdem la TVA și nu numai. Există și multe exceptări. Bugetul public ar putea avea venituri fiscale aproape de 30% din PIB în câțiva ani. Vecinii noștri de tranziție după 1989 au venituri fiscale între 32% și 38% din PIB, noi sub 27%. Informatizarea ANAF ar ajuta mult", mai spune președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu amintește și de criteriile de convergență pe care trebuie să le îndeplinească țara noastră.

„Când ne vom pune casa în ordine în ceea ce privește deficitele, bugetar și de cont curent (extern), să nu existe presiune mare pe leu, care ar inflama și inflația; când ratele de dobândă ar fi similare cu cele din regiune, când vom avea politici macroeconomice raționale. Sunt condiții pe care le-am încălcat flagrant, semnalate în documente ale BNR, în opinii ale Consiliului Fiscal, în raportul pe care l-am coordonat și la care ați făcut referire. Și iar revin la nevoia de buget robust, care înseamnă și consolidare fiscală, venituri bugetare mai mari, investiții superioare pentru a face economia mai rezilientă. Inevitabila corecție a dezechilibrului bugetar trebuie făcută gradual. O corecție brutală, ca să ajungem la deficit de 3%, ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă", a precizat președintele Consiliului Fiscal.

„Cu atât mai mult este obligatoriu să avem deficite mici, un buget robust, un sistem bancar solid pentru că am intra și în Uniunea Bancară. Așa ceva nu este necesar numai fiindcă România este sub incidența procedurii de deficit excesiv. Consolidarea bugetară este obligatorie pentru sănătatea intrinsecă a economiei. Piețele nici nu ar accepta deficite mari ani în șir, cauzate de creșteri masive de cheltuieli cu salarii și pensii, în divorț de posibilitățile economiei și care ar ilustra nepăsare față de echilibre necesare. Veniturile oamenilor merită să crească pentru a reduce decalaje de nivel de trai și pentru a atenua emigrația, dar nu cu prețul destabilizării economiei. Cei ce vor suferi mai mult sunt cei mai vulnerabili, întrucât România ar fi forțată să intre într-un program de corecție foarte dureros cu eventuale creșteri de taxe și impozite, o corecție mult suboptimă. Dacă vom avea consolidare în câțiva ani și dacă vom folosi din plin resurse europene care să întărească economia, să o facă mai competitivă, am putea gândi la intrare în ERM2 (MCS2) prin 2024", a spus Daniel Dăianu.

Avertismentele președintelui Consiliului Fiscal vin la două zile de la modificarea în Parlament a rectificării bugetare propuse de Guvernul Orban.

Ordonanța Guvernului de rectificare bugetară a fost modificată, marți, 22 septembrie, în Parlament prin adoptarea mai multor amendamente, inițiate de PSD, printre care majorarea pensiilor cu 40% în acest an, și nu etapizat, pe doi ani, creșterea salariilor cadrelor didactice, creșterea sumelor alocate administrațiilor locale cu un miliard de lei. Acestora li se adaugă și dublarea alocațiilor pentru copii, decisă tot în Parlament, contrar propunerii de creștere etapizată a Guvernului.

Majorarea punctului de pensie cu 14% propusă de Guvern pentru acest an a fost abrogată printr-un amendament depus de PSD, rămânând în vigoare creșterea cu 40%. Punctul de pensie era planificat să fie crescut, de la 1 septembrie la 1.442 lei, însă amendamentul PSD prevede că valoarea punctului de pensie va fi menținută, cum e în prezent prevăzut de lege, la 1.775 lei.

După numeroasele modificări ale rectificării prevăzute de Guvern, premierul Ludovic Orban a spus că amendamentele adoptate la ordonanța de rectificare bugetară provoacă o creștere a cheltuielilor publice cu 1,7% din PIB pe anul 2020 și cu 4,8% din PIB pe anul 2021.