Mămăliga şi fierturile din porumb sunt consumate încă de pe vremea lui Columb. La români, a fost şi este în continuare considerată mâncarea săracilor, deşi studii recente, efectuate în sânul unor triburi amerindiene, au demonstrat că media de viaţă a celor ce se hrăneau cu produse din porumb era mult mai mare decât a celor care nu le includeau în alimentaţia lor.
Protejează stomacul şi ficatul
Specialiştii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenţa unor substanţe derivate ale acizilor arihidici şi palmitici în boabele de porumb Din punct de vedere chimic, aceste substanţe sunt acizi grasi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb. Aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proportie de 22-28%. Ajunşi în sânge, se transformă în hidroxiacizi care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otrăvuri existente în organism.
Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. Gastrita şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având efect de reducere a acidităţii şi de calmare.
Prelungeşte viaţa
Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor, şi reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct.
Consumul acestui aliment este răspunzător şi pentru longevitate, fiind folosită ca leac încă de pe vremea romanilor.
