Întrebată în timpul unei conferinţe de presă despre posibila utilizare a unor astfel de arme pentru a bombarda Kievul, Venediktova a răspuns că ea "nu are dovezi concrete" cu privire la utilizarea lor în capitală şi că "investigaţii" sunt în curs, relatează France Presse, preluat de Agerpres.
"Dar (...) avem dovezi ale folosirii bombelor cu submuniţii în regiunea Odesa şi în regiunea Herson", oraş pe care a pus mâna armata rusă, a arătat aceasta.
"Vedem, mai ales datorită muncii voastre, a dumneavoastră jurnaliştilor, că sunt folosite şi alte arme interzise. Dar, în ceea ce mă priveşte, nu pot să menţionez decât cazurile în care am dovezi în mod foarte concret. Când am de exemplu (...) fragmente (din aceste dispozitive) sau o analiză a terenului", a mai spus procurorul, fără a oferi detalii în acest sens.
Recent, mai multe ONG-uri internaţionale, cum ar fi Amnesty International şi Human Rights Watch au susţinut că au strâns dovezi ale utilizării bombelor cu submuniţii în zone în care se află civili, în Ucraina.
Aceste arme pot conţine câteva zeci de mini-bombe care se dispersează pe o suprafaţă întinsă dar nu toate explodează, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila chiar şi la mult timp după conflict, mai arată sursa citată.
