Dragobetele este ziua constituirii perechilor, atât pentru oameni, cât și pentru păsări. În calendarul popular ziua de Dragobete marchează începutul vremii frumoase, a primăverii, a renașterii naturii, ziua în care oamenii lasă în urmă frigul și urâtul de peste iarnă.
Cine a fost Dragobete
Tradiția spune că Dragobete ar fi fost fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș și voinic care influența în bine viața celor pe care îi întâlnea. Timp de sute de ani, Dragobete apărea în visele tinerilor pentru a-i învăța tainele iubirii.
Se spune că, după ce a murit, Dragobete s-a transformat într-o plantă numită năvalinc, plantă care apare primăvara în mai toate poienile. Această plantă se folosește conform tradiției populare pentru descântece de dragoste și pentru tratarea rănilor.
Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete. Ce să faci ca să îți meargă bine în dragoste tot restul anului
În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.
În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.
Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
În ziua de Dragobete se începe orice lucru, că merge cu spor. Se scutură, se așează în casă ca să vină binele și averea, să se întoarcă la casă;
De la Dragobete, cap de primăvară, se aprinde prin casă rădăcină de iarbă mare, pe care o vând țigăncile în șiruri și ține până după Mucenici.
La Dragobete femeile de la țară, ca să nu prindă soarele pe copii lor, le leagă de gât un șnur din arnici roșu, împletit cu bumbac alb;
Dacă auzi pupăza de Dragobete, atunci vei fi harnic tot restul anului.
Superstiții în ziua de Dragobete legate de vreme
Dacă n-a fost brumă până la Dragobete, atunci nu va fi nici curând;
Dacă plouă în ziua de Dragobete, primăvara e devreme și va fi una frumoasă.
Ce e interzis în ziua lui Dragobete
Ca şi în cazul altor sărbători, şi de Dragobete sunt interzise anumite activităţi, precum lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.
De asemenea, nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
Dacă nu respecți sărbătoarea Dragobetelui ouăle se vor strica sub cloști și nu vor scoate pui;
Nu trebuie să te cerți cu soția în casă și nici cu o altă femeie, că-ți va merge rău;
Busuioc sub pernă, ca la Bobotează
În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător, ca simbolistică, noptii de Bobotează. Fetele tinere şi care sunt curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă. Cu credinţa că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată, ele îşi vor visa ursitul.
