Comisia de la Veneția, forul Uniunii Europene în materie de justiție, spune că modificările făcute legilor justiției de Parlamentul de la București afectează independența justiției și magistraților.
Comisia cere puterii politice de la București să nu pună în aplicare aceste modificări, mai ales cele privind numirea și revocarea procurorilor-șefi.
"Există aspecte importante introduse de cele 3 proiecte care, atât luate separat, cât și prin efectul lor cumulativ în contextul politic actual din România, sunt de natură să submineze independența judecătorilor și procurorilor din România precum și încrederea publică în justiție", spune una dintre concluziile raportului european (punctul 160 din raportul de mai jos).
Principalele aspecte criticate de Opinia Comisiei de la Veneția (punctul 161) se referă la "noul sistem de numire și demitere a procurorilor-șefi, rolul ministrului Justiției în acest sistem, precum și scopul controlului ierarhic al procurorilor".
Îngrijorări specifice sunt exprimate de Comsie cu privire la "limitarea libertății de exprimare a magistraților, noua Secție de investigare a magistraților, precum și la amendamentele care limitează rolul CSM, garantul independenței sistemului judiciar".
Opinia preliminară ține cont de "climatul politic tensionat" și de presiunile și intimidările magistraților, mai ales din partea politicienilor de nivel înalt, coordonate inclusiv prin campanii media, se arată în documentul care poate fi văzut AICI.
Comisia de la Veneția recomandă, între altele:
- reconsiderarea sistemului de numire/revocare a procurorilor-șefi, menținând rolul deținut de CSM și Președinte; Comisia recomandă practic un echilibru între politic și sistemul judiciar în desemnarea
- păstrarea sistemului actual de pensionare a magistraților, schimbările aduse de Legile justiției punând în pericol stabilitatea sistemului;
- anularea restricției impuse magistratilor privind libertatea de exprimare;
- reconsiderarea înfiintării Secției speciale pentru anchetarea magistraților.
Opinia preliminară a Comisiei de la Venția va fi reluată fără modificări în raportul din octombrie, anunță instituția europeană.
Cele trei legi analizate de Comisia de la Veneția sunt cele care modifică Legea 303 privind statutul magistraților, Legea 304/2004 privind Organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.
Cele trei legi au trecut de Parlament, dar au fost contestate în mod repetat de președinte și de Opoziție la CCR, după care Puterea PSD-ALDE a refuzat solicitările de revizuire venite de la Cotroceni.
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția are 30 de pagini și analizează mai multe aspecte:
-numirea procurorilor șefi;
-statutul procurorilor, garantarea independenței procurorilor și controlul ierarhic;
-noua secție de investigare a magistraților;
- interacțiunea dintre sistemul judiciar și serviciile de informații;
- libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;
- rolul și funcționarea CSM;
- noile reguli de pensionare anticipată.
Recomandările Comisiei de la Veneția pentru legiutorii din România (punctul 163 din Opinia preliminară):
- Reexaminarea sistemului de numire/concediere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor conexe ale Constituției, în vederea asigurării condițiilor necesare unui proces neutru și obiectiv de numire/concediere prin menținerea rolului instituțiilor, cum ar fi președintele și CSM, capabile să echilibreze influența ministrului justiției;
- Eliminarea sau mai buna definire a dispozițiilor care permit procurorilor superiori să invalideze soluția procurorilor pe motiv de netemeinicie;
- Eliminarea restricției privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor;
- Completarea dispozițiilor privind răspunderea materială a magistraților prin afirmarea explicită a faptului că, în lipsa de rea-credință și/sau gravă neglijență, magistrații nu sunt răspunzători pentru soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; modificați mecanismul de recuperare în așa fel încât să se asigure că acțiunea de recuperare are loc doar o singură dată, dacă răspunderea magistratului a fost stabilită prin procedura disciplinară;
- Revederea înființării propusă a unei structuri separate a parchetului pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recursul la procurorii specializați, împreună cu garanții procedurale efective, apar ca a o alternativă adecvată în acest sens;
- Reexaminarea, în vederea unei mai bune precizări a acestora, motivele revocării membrilor CSM; să se elimine posibilitatea de a revoca membrii aleși ai CSM prin intermediul votul de neîncredere al adunărilor generale ale instanțelor sau parchetelor (inclusiv pe cale de petiție);
- Identificarea soluțiilor care să permită participarea mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu fac parte din sistemul judiciar, potrivit Euractiv.ro;
- Abandonarea schemei de pensionare anticipată propusă, cu excepția cazului în care se poate constata că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
- Asigurarea că măsurile propuse de "screening" ale magistraților se bazează clar pe criterii specifice și asociate cu garanții procedurale adecvate și un drept de protecție prin apel la o instanță judecătorească și identificarea modalităților de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciile de informații.
