Constantin Rudnițchi: Consiliul fiscal nu crede în bugetul guvernului Orban
Consiliul fiscal stă, din nou, ca un os în gâtul guvernului. În anii trecuți, instituția a fost în mod constant criticată de membri ai Guvernului, pentru că analizele Consiliului fiscal erau contrare politicii populiste dusă atunci de Executiv.
Opiniile Consiliului aduceau obiecții serioase politicilor fiscale sau construcției bugetare, fie că era vorba despre legea bugetului sau despre rectificări bugetare.
Reacțiile premierilor sau ale miniștrilor de finanțe au fost diferite în fața analizelor Consiliului fiscal. Cei mai mulți le-au ignorat, unii s-au enervat. Însă, observațiile instituției menite să apere responsabilitatea fiscal-bugetară au rămas fără niciun rezultat, de cele mai multe ori. De ce? Pentru că legislația obligă instituția să constate devierile de la regulile de prudență bugetară, dar nu îi oferă și pârghiile pentru a amenda lipsa de responsabilitate. Drept urmare, în ultimii ani, majoritatea guvernelor au acționat pe principiul „Consiliul latră, guvernul trece mai departe”.
Ieri, Consiliul fiscal a mai oferit un motiv de iritare pentru guvern. După ce, în urmă cu o lună de zile, instituția a publicat o opinie preliminară cu privire la proiectul de buget, acum a revenit cu un punct de vedere mai aprofundat privind legea bugetului de stat și legea bugetului de asigurări sociale.
Concluziile sunt îngrijorătoare. Consiliul estimează, pe baza execuției bugetare de anul trecut, că deficitul pe anul 2019 va depăși nivelul anunțat de ministrul finanțelor, Florin Cîțu, de 4,4% din PIB.
Drept urmare, efectele creșterii deficitului bugetar din anul 2019 se vor resimți asupra situației de anul acesta, respectiv deficitul bugetar va fi mai mare cu 0,45% din PIB față de nivelul la care a fost construit bugetul.
În plus, din construcția bugetului pentru anul 2020 lipsesc efectele induse asupra veniturilor de reducerea supraaccizei la produsele energetice, de eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă și de abrogarea taxării suplimentare a sectorului bancar și a companiilor energetice.
Este adevărat că toate aceste măsuri au fost criticate de PNL când se afla în opoziție, prin urmare modificarea legislației era o problemă de corectitudine politică, dar ele diminuează veniturile bugetare și nu sunt premise că economia va putea compensa această scădere. Calculele arată că reducerile de taxe vor conduce la o creștere a deficitului bugetar, anul acesta, cu 0,5% din PIB.
La acestea se adaugă creșterea pensiilor, de la 1 septembrie a.c., care va avea ca efect mărirea deficitului bugetar până la 4,1% din PIB. În total, calculele Consiliului fiscal arată că deficitul bugetar va fi anul acesta între 4,6% și 4,8% din PIB, mai mult cu cel puțin 1% decât nivelul asumat prin construcția bugetară.
Este o veste rea, pentru că deficitul bugetar depășește deja normele europene și pune România în pericol de a fi supusă unei proceduri de deficit excesiv de către Comisia Europeană.
Deocamdată, premierul Orban susține că guvernul se va încadra în ținta de deficit asumată. Ce ar fi putut spune altceva, când în fișa postului său intră și să fie optimist?
Esența calculelor Consiliului fiscal este că anul 2020 nu va aduce o consolidare fiscală reală, scăderea deficitului bugetar față de anul trecut făcându-se pe o bază conjuncturală și nu pe una de restructurare a cheltuielilor publice. Probabil că acest lucru este și greu să se întâmple într-un an cu două rânduri de alegeri.