DE CE IAU OAMENII ZILNIC ASPIRINĂ
Mulți oameni trecuți de prima tinerețe obișnuiesc să ia o tabletă de aspirină în fiecare zi pentru a preîntâmpina un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Ceea ce este parțial adevărat, pentru că numeroase studii din anii trecuți au demonstrat că obiceiul zilnic de a lua un comprimat de aspirină poate preveni producerea unor noi evenimente de acest tip. Astfel că administrarea zilnică de aspirină poate reduce riscul de infarct, însă nu este recomandată tuturor.
Deşi are multe beneficii, aspirina trebuie consumată doar la sfatul medicului specialist, avertizează majoritatea celor din lumea medicală. Pentru că, în paralel cu ce se știa, s-a descoperit că la oamenii de peste 70 de ani, cu o sănătate bună, fără boli speciale, acest obicei crește riscul apariției unei hemoragii interne, ce se poate dovedi deseori fatală.
EFECTUL CEL MAI GRAV AL „TRATAMENTULUI” CU ASPIRINĂ
Aspirina luată zilnic și fără recomandarea medicului, adică „după ureche”, favorizează apariţia gastritei şi a ulcerului gastro-duodenal, mai avertizează medicii. Aceștia spun că pot apărea probleme gastrointestinale, de la o gastrită ușoară, ulcer gastric se poate ajunge la perforații și hemoragii potențial amenințătoare de viață, precum și probleme hematologice, anemie, trombocitopenie. Pentru că, aspirina, administrată fără indicație clară de la medic, are un efect binecunoscut: crește riscul de sângerare.
STUDIU: RISCUL DE ANEMIE CREȘTE CU ADMINISTRAREA ZILNICĂ DE ASPIRINĂ
Un studiu recent al cercetătorilor americani a demonstrat că o aspirină luată în fiecare zi, pe termen lung, crește masiv riscul de anemie la adulții în vârstă, anunță CNN. Potrivit statisticilor din SUA, aspirina este unul din cele mai frecvent utilizate medicamente, iar mai mult de 40% dintre adulții cu vârsta de 60 de ani sau mai mult iau o aspirină în fiecare zi. Motivul este deja știut în toate țările: pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge periculoase ce ar putea duce la un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
În ultimii ani însă, medicii specialiști au renunțat la utilizarea generală a „terapiei” cu aspirina pentru toți adulții în vârstă, după ce studiile au arătat că aceasta prezintă un risc crescut de sângerare majoră, cum ar fi anevrismele. Riscul apariției acestora depășește orice beneficiu în prevenirea primului atac de cord sau accident vascular cerebral. Aspirina zilnică este încă recomandată în unele cazuri pentru persoanele care au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral, pentru a preveni un altul.
Anemia este o altă mare problemă la vârstnici, deși poate fi mai puțin luată în considerare în comparație cu atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Dar studiile arată că o proporție importantă a celor vârstnici prezintă anemie. Astfel, 30% dintre adulții de 75 de ani și peste din întreaga lume sunt anemici, iar anemia este, în general, urmarea unei stări proaste de sănătate, inclusiv oboseală, probleme de memorie și de gândire, depresie și un risc crescut de deces.
Acesta este motivul pentru care cercetătorii au dorit să identifice și alți factori prin care se pot stimula pierderile de sânge, ducând în final la anemie sau la reducerea concentrației de oxigen în sânge.
18.000 de oameni, monitorizați timp de 5 ani: CE TEBUIE VERIFICAT ATENT PENTRU A NU PROVOCA ANEMII
Studiul care demonstrează cât de periculoasă e „terapia” cu o aspirină zilnic a fost publicat în urmă cu o săptămână în revista de medicină internă. Au fost monitorizați peste 18.000 de adulți care aveau 65 de ani și mai mult, toți fiind din SUA și Australia, pentru o perioadă de 5 ani. Jumătate dintre ei, adică aproximativ 9.000 de oameni au luat o doză mică de aspirină pe zi: 100 de miligrame de aspirină, în timp ce cealaltă jumătate a luat o pastilă întreagă. Participanții la studiu au făcut vizite anuale la doctor și analize de sânge pentru hemoglobină și feritină, o proteină esențială din celulele sanguine care stochează fier. Testarea nivelului feritinei ajută la investigarea anemillor dar și a excesului de fier, precum și la diagnosticarea bolilor hepatice.
Primele concluzii desprinse de cercetătorii americani după observarea evoluțiilor, timp de 5 ani, a celor peste 18 mii de adulți de peste 65 de ani au evidențiat clar diferența dintre cei care sunt mai predispuși să devină anemici. Astfel că cei care au luat aspirină au avut cu 20% mai multe șanse de a fi anemici decât cei care nu au luat-o, adică 24% dintre seniorii din grupul zilnic cu aspirină ar dezvolta anemie în decurs de cinci ani, comparativ cu 20% dintre cei din grupul placebo (cu doza minimă). De asemenea, cei care urmau tratamente cu aspirină au prezentat niveluri ușor mai scazute de hemoglobină și feritină, care ajuta celulele de sânge să transporte oxigenul.
Diferența între cele două grupuri a rămas și după ce s-a ținut cont de cazurile de cancer sau de cele de sângerare majoră în timpul studiului, dar și de alte criterii, ca vârsta, sexul, diabetul, bolile de rinichi și folosirea unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau antitermice.
Mecanismul prin care poate fi declanșată ANEMIA la cei care iau zilnic aspirină
Studiul nu a analizat modul în care aspirina poate contribui la producerea anemiei, dar autorii susțin că știu mecanismul prin care aceasta poate fi declanșată. Aspirina nu favorizează coagularea sângelui, pentru că împiedică lipirea trombocitelor. De asemenea, aspirina blochează și o enzimă importantă în menținerea intactă a peretelui stomacului și intestinelor. Astfel că un consum mai mare de aspirină duce în timp tocmai la pierderea de sânge din intestin, ceea ce va provoca anemie în cele din urmă.
Cercetătorii au mai avertizat că trebuie acordată o atenție deosebită în cazul persoanelor cu boli inflamatorii precum artrita sau insuficiența renală cronică, pentru că prezintă un risc crescut de a face anemie.
Concluzia acestui studiu este că medicii, ca și pacienții înșiși ar trebui să fie mult mai atenți la nivelul de hemoglobină pe care îl au dacă au mai mulți factori de risc, inclusiv administrarea zilnică de aspirină.
