Oficialii transnistreni au folosit în mod specific cuvântul "zaşcita" (защита), un cuvânt care înseamnă atât "apărare", cât şi "protecţie", în cererea lor, probabil pentru a crea condiţii pentru ca Kremlinul să interpreteze "apărarea" într-un sens militar, dacă doreşte acest lucru, notează ISW.
În pledoaria lor pentru "apărare" rusă, oficialii transnistreni au invocat obligaţiile "misiunii ruse de menţinere a păcii" din Transnistria şi pe cei aproximativ 220.000 de cetăţeni ruşi despre care susţin că locuiesc în Transnistria. Oficialii transnistreni urmăresc probabil ca aceste apeluri să servească drept bază pentru orice potenţială intervenţie rusă în Transnistria şi în Republica Moldova pe termen scurt sau lung, deoarece acestea se potrivesc cu justificările ruseşti pentru intervenţiile anterioare, mai ales invaziile sale în Ucraina, atrage atenţia ISW.
Kremlinul a promovat din ce în ce mai mult retorica despre "compatrioţii Rusiei din străinătate", care includ etnici ruşi şi vorbitori de limbă rusă, pentru a justifica în continuare războiul său din Ucraina şi pentru a stabili probabil condiţiile informaţionale pentru provocări în ţările în care trăiesc "compatrioţi" ruşi. Kremlinul a folosit, de asemenea, ideea protejării "compatrioţilor din străinătate" pentru a justifica faptul că trupele ruseşti au ocupat Transnistria din 1992, iar oficialii transnistreni au invocat probabil prezenţa rezidenţilor transnistreni cu cetăţenie rusă pentru a stabili noi condiţii informaţionale pentru ca Kremlinul să intensifice activităţile ruseşti în Transnistria şi în Moldova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la 14 februarie că Rusia este "îngrijorată" în legătură cu cetăţenii ruşi din Transnistria şi "nu va permite ca aceştia să devină victimele unei alte aventuri occidentale", reaminteşte ISW.
CUM VREA TRANSNISTRIA SĂ OBŢINĂ LEGITIMITATE INTERNAŢIONALĂ
De asemenea, Congresul aleşilor transnistreni a cerut în mod expres Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Parlamentului European să pună capăt presupuselor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor transnistrene de către Republica Moldova, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) i-a cerut să influenţeze Republica Moldova pentru a avea un "dialog adecvat", Comunităţii Statelor Independente (CSI) să prevină escaladarea situaţiei pe Nistru, iar Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) să asigure drepturile locuitorilor din Transnistria.
Oficialii transnistreni au cerut, de asemenea, participanţilor să revină la procesul de negociere în formatul 5+2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova şi OSCE în calitate de mediatori, iar Uniunea Europeană (UE) şi SUA în calitate de observatori.
Aceste apeluri la organizaţiile multilaterale şi la formatele de negociere urmăresc să legitimeze Transnistria ca entitate suverană separată de Republica Moldova, fără a insista asupra revendicărilor de independenţă, oferind în acelaşi timp Kremlinului justificări pregătite pentru escaladare şi intervenţie în numele îndeplinirii obligaţiilor internaţionale atât ale Rusiei, cât şi ale altora, arată ISW.
Apelul Congresului aleşilor transnistreni către CSI - organizaţie a fostelor republici sovietice condusă de Rusia - ar putea fi interpretat, cu precădere, ca permiţând CSI să "prevină escaladarea" atât în Moldova, cât şi în Transnistria, deoarece nu specifică o parte a Nistrului.
Accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor şi libertăţilor transnistrene urmăreşte probabil să creeze condiţii pentru ca Kremlinul să aplice o naraţiune similară cu privire la prevenirea "discriminării" şi a "genocidului" împotriva "ruşilor" din Moldova, aşa cum a făcut Kremlinul înainte şi în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei, crede ISW.
PROPAGANDĂ CU BĂTAIE LUNGĂ: MOSCOVA AR PUTEA INTERVENI ÎN MOLDOVA INDIFERENT DE REZULTATUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
Oficialii şi portavocile Kremlinului continuă să stabilească condiţii de propagandă pentru a folosi Transnistria şi regiunea autonomă moldovenească pro-rusă Găgăuzia pentru a destabiliza Moldova, dar încă nu au indicat cum şi în ce scop specific intenţionează să valorifice aceste condiţii de propagandă.
Aceste apeluri referitoare la Transnistria, în special, nu solicită forţelor ruseşti să întreprindă acţiuni specifice şi probabil că au o sferă largă de acţiune pentru a oferi Kremlinului cel mai larg set posibil de direcţii de acţiune pentru escaladări şi intervenţii menite să destabilizeze Moldova. Aceste apeluri transnistrene nu sunt, de asemenea, delimitate în timp şi permit Kremlinului să vină în întâmpinarea diverselor apeluri ori de câte ori consideră necesar sau oportun. Apelurile transnistrene stabilesc justificări pe termen lung pentru ca Kremlinul să continue escaladările şi intervenţiile împotriva Moldovei, indiferent de rezultatul războiului său din Ucraina, arată ISW în analiza sa.
Kremlinul nu a semnalat încă o rută imediată de escaladare în urma Congresului deputaţilor transnistreni, deşi este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să răspundă solicitărilor transnistrene în timpul discursului său de joi din faţa Adunării Federale a Rusiei.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat miercuri, ca răspuns la apelul Congresului deputaţilor transnistreni, că protejarea intereselor locuitorilor transnistreni şi ale "compatrioţilor" Rusiei este una dintre priorităţile Rusiei şi a promis să "analizeze cu atenţie" solicitările transnistrene.
Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin, a declarat că Duma va examina propunerile Transnistriei în consultare cu Putin şi cu MAE rus imediat ce vor sosi propunerile. Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, Aleksei Cepa, a declarat că apelurile Transnistriei către Rusia implică asistenţă economică şi că în prezent nu se vorbeşte despre acordarea de către Rusia de asistenţă militară Transnistriei,
În orice caz, ar fi dificil pentru Rusia să acorde asistenţă militară concretă pentru Transnistria, deoarece aceasta este fără ieşire la mare şi se învecinează cu Ucraina pe de o parte şi cu Moldova (şi, dincolo de aceasta, cu România) pe de altă parte, notează ISW.
Cepa a adăugat că solicitările transnistrene vor contribui la "luarea mai rapidă a deciziilor" din partea Rusiei, iar prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Consiliului Federaţiei Ruse, Vladimir Djabarov, a declarat că Consiliul Federaţiei va lua în considerare acordarea de sprijin umanitar Transnistriei, dar că "chestiunea politică" (referindu-se probabil la statutul politic al Transnistriei) este "scoasă din ecuaţie pentru moment".
CE URMĂREŞTE KREMLINUL
Kremlinul poate folosi rezultatele Congresului deputaţilor transnistreni pentru a justifica o serie de posibile direcţii de acţiune care nu se exclud reciproc. Cea mai probabilă cale de acţiune este ca Kremlinul să se folosească de solicitarea Congresului ca de o trambulină pentru a intensifica operaţiunile hibride care vizează destabilizarea şi polarizarea suplimentară a societăţii în Republicii Moldova înaintea negocierilor de aderare a acesteia la Uniunea Europeană şi a viitoarelor alegeri din iunie şi, respectiv, noiembrie 2024, scrie ISW.
Cel mai periculos curs de acţiune ar fi ca Kremlinul să decidă să anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o intervenţie militară împotriva Moldovei pe termen lung, arată think tank-ul american.
CE SE POATE ÎNTÂMPLA
Kremlinul ar putea decide să nu ia nicio măsură imediat după Congresul transnistrean din 28 februarie şi să permită continuarea statu quo-ului între Transnistria şi Moldova. Dacă Putin are în vedere un anumit interval de timp pentru elaborarea unei intervenţiei ruseşti în Moldova, iar autorităţile transnistrene încearcă să grăbească acest interval de timp prin solicitările lor, atunci Putin poate decide că nu este dispus să exploateze solicitările transnistrene şi să refuze să ia măsuri sau chiar să refuze să recunoască solicitările în viitorul imediat. Cu toate acestea, Putin ar putea decide să se ocupe de cererile transnistrenilor la o dată ulterioară.
O a doua posiiblitate ar fi ca Kremlinul să exercite o presiune diplomatică sporită asupra Republicii Moldova pentru a revoca recentul său Cod Vamal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Oficialii transnistreni au identificat în mod constant noile reglementări vamale ale Republicii Moldova ca fiind punctul central al plângerilor lor recente împotriva autorităţilor moldoveneşti şi continuă să identifice noile reglementări vamale ca parte a "războiului economic" al Republicii Moldova împotriva Transnistriei. De asemenea, Kremlinul ar putea alege să ofere sprijin economic suplimentar Transnistriei prin intermediul ajutorului umanitar, al ajutorului financiar sau al unor noi acorduri comerciale, ca parte a eforturilor sale de a exercita presiuni suplimentare asupra economiei Republicii Moldova şi de a forţa Moldova să capituleze în faţa cererilor transnistrene de revocare a noului Cod Vamal al Republicii Moldova. Modificările aduse de Moldova Codului Vamal sunt esenţiale pentru alinierea Moldovei la reglementările UE, ca parte a parcursului Moldovei spre aderarea la UE, menţionează ISW.
Într-un al treila scenariu, Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să trimită asistenţă militară suplimentară forţelor transnistrene în viitor, deşi, în prezent, nu este clar cum speră Kremlinul să transporte echipament militar sau personal în Transnistria. În cazul în care Kremlinul alege să interpreteze "apărarea" solicitată de Tiraspol într-un sens militar, Rusia ar putea trimite asistenţă militară sub forma unor "pacificatori" (soldaţi de menţinere a păcii) ruşi suplimentari sau a unor echipamente şi arme în Transnistria. Nu este însă clar cum ar putea Rusia să transporte acest material în Transnistria, având în vedere că Rusia ar trebui probabil să zboare cu materialul prin spaţiul aerian ucrainean sau românesc (NATO) sau să încerce o operaţiune terestră la scară largă prin regiunea Odesa. Este foarte puţin probabil ca forţele ruse să desfăşoare o astfel de operaţiune, deoarece aceasta ar îndepărta personalul de la eforturile lor ofensive în curs de desfăşurare în estul Ucrainei şi ar eşua probabil în orice caz, punctează ISW.
NU SUNT DEOCAMDATĂ INDICII ALE UNEI INTERVENŢII MILITARE
Kremlinul ar putea intensifica operaţiunile hibride menite să destabilizeze şi să polarizeze şi mai mult politica şi societatea moldovenească înainte de negocierile de aderare la Uniunea Europeană din iunie 2024 şi de alegerile prezidenţiale moldoveneşti din noiembrie 2024, pentru a submina şi întârzia viitoarea aderare a Moldovei la UE. ISW a evaluat anterior că anunţul UE din 14 decembrie 2023 privind lansarea negocierilor de aderare cu Moldova a declanşat probabil pregătirile Kremlinului pentru o posibilă operaţiune hibridă împotriva Moldovei şi că Kremlinul va intensifica probabil operaţiunile de propagandă care acuză Occidentul că duce un război hibrid antirusesc împotriva Moldovei şi/sau acuză Moldova că se pregăteşte să atace civilii din Transnistria.
Astfel, Kremlinul ar putea decide să anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o intervenţie militară împotriva Moldovei pe termen lung. Kremlinul a folosit anterior justificări similare, în special protecţia cetăţenilor ruşi şi a "compatrioţilor" din străinătate, pentru a justifica intervenţia militară împotriva Georgiei şi Ucrainei.
ISW subliniază că nu a observat niciun indiciu clar al unor pregătiri militare ruseşti pentru a interveni în Transnistria sau în Moldova. Intervenţia militară rusă ar fi o provocare pentru Rusia, deoarece Moldova (şi Transnistria) nu are ieşire la mare şi este accesibilă doar prin România sau Ucraina. ISW a apreciat anterior că forţele ruseşti aflate în prezent în Transnistria ar putea ameninţa stabilitatea Republicii Moldova, dar ISW nu a observat niciun indiciu că acestea se pregătesc să facă acest lucru.
