Anunțul a fost făcut de Adunarea Nobel la Institutul Karolinska din Solna, în Stockholm (Suedia), potrivit www.nobelprizemedicine.org, anunță Agerpres.
Nominalizările la prestigioasele premii au fost cunoscute încă din vara acestui an, însă doar la câteva categorii, printre care cel mai așteptat - Nobelul pentru Pace sau cel pentru Literatură. La Nobelul pentru Pace sunt pe listă activista pentru mediu suedeză Greta Thunberg şi mişcarea pro-democraţie din Hong Kong au fost nominalizate de parlamentarii din Suedia şi respectiv Norvegia, dar și „greii” lumii - Donald Trump și Vladimir Putin - sunt în cărți după nominalizarea lor luna trecută, liderul de la Casa Albă pentru acordurile istorice dintre Israel și Emiratele Arabe Unite. La premiile pentru Fizică, Chimie, Medicină, Economie nu s-a vehiculat încă niciun nume. Premiul Nobel pentru Fizică va fi anunțat mâine, marți, 6 octombrie, cel pentru Chimie, miercuri, 7 octombrie. Nobelul pentru Literatură se anunță în 8 octombrie, Mircea Cărtărescu este printre cei cinci candidați favoriți, iar Nobelul pentru Pace o zi mai târziu, pe 9 octombrie, potrivit nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
Doi cercetători americani, Harvey J. Alter and şi Charles M. Rice şi unul originar din Marea Britanie, Michael Houghton, au fost desemnaţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, în 2020, pentru activitatea lor în identificarea virusului Hepatitei C, a anunţat, luni, la Stockholm, preşedintele Comitetului Nobel, Thomas Perlmann.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor William G. Kaelin jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza. Cei patru au fost recompensaţi pentru „descoperirea modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului”. Înţelegerea acestui mecanism poate ajuta la dezvoltarea unor noi strategii de combatere a numeroase afecţiuni, inclusiv a cancerului.
În ultimul secol, de la primul premiu pentru Fiziologie sau Medicină, din 1901 până în 2019, au fost acordate 110 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Premiul nu a fost acordat în nouă ani, în timpul celor două războaie mondiale: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 şi 1942.
În acești peste 100 de ani, 39 de premii pentru medicină au fost acordate unui singur laureat, 33 de premii au fost împărţite de doi laureaţi, iar 38 de premii au fost împărţite între trei laureaţi.
Dintre cei 219 premiaţi, 12 sunt femei.
Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani în 1923 când i s-a acordat premiul (pentru descoperirea insulinei), iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, când i s-a acordat premiul în 1966 avea 87 de ani (pentru descoperirea virusurilor care induc tumori).
Care au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în secolul al XX-lea
Printre aceștia sunt Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).
Care au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în secolul al XXI-lea
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în secolul XXI s-au numărat: Robin Warren şi Barry Marshal (2005, pentru investigaţii care au dovedit că ulcerele de stomac au o origine bacteriană şi că pot fi tratate în consecinţă cu antibiotice); Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomerază); Robert G. Edwards (2010, pentru cercetările sale în domeniul fertilităţii şi al fecundării in vitro, descoperire care a ajutat milioane de cupluri infertile să aibă urmaşi); Shinya Yamanaka şi John Gurdon (2012, pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente); Yoshinori Ohsumi (2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie); James P. Allison şi Tasuku Honjo (2018, pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ), conform Comitetului Nobel de la Stockholm.
Premiul Nobel pentru Pace 2020
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat lui Abiy Ahmed, premier al Etiopiei, pentru eforturile sale de a asigura pacea și cooperarea la nivel regional și în special pentru contribuția sa decisivă în rezolvarea conflictului de la granița cu Eritrea.
Anul acesta 317 candidați, dintre care 210 indivizi şi 107 organizaţii au intrat deja în competiția pentru premiu. Potrivit Comitetului Nobel, acesta este al patrulea cel mai mare număr de candidaţi într-un singur an din istorie.
În cursa pentru cel mai așteptat premiu - Nobelul pentru Pace sunt Donald Trump, Vladimir Putin și activista pentru mediu suedeză Greta Thunberg şi mişcarea pro-democraţie din Hong Kong. Thunberg și mișcarea din Hong Kong au fost nominalizate de parlamentarii din Suedia şi respectiv Norvegia.
Recordul de 376 de candidaţi la Nobelul pentru Pace a fost stabilit în 2016, când comitetul format din cinci persoane l-a ales pe preşedintele Columbiei Juan Manuel Santos drept laureat, invocând rolul său în negocierea păcii care a pus capăt unei perioade de peste 50 de ani de război civil.
Premiul Nobel pentru Literatură 2020
Scriitorul român Mircea Cărtărescu s-ar afla şi anul acesta printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, după ce Academia Suedeză a reținut cinci candidați principali, printre care și Cărtărescu, pentru acest premiu. În ultimii ani, Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la propunerile pentru premiul Nobel pentru literatură. În acest an au fost propuse circa 200 de candidaturi pentru premiul care va fi decernat în octombrie. Pe această listă lungă, în afară de Mircea Cartarescu, s-au aflat scriitori ca László Krasznahorkai, Sofi Oksanen, Liudmila Ulítskaia, Maryse Condé, Milan Kundera, Hilary Mantel şi Ian McEwan.
