Robert Mugabe a fost o figură cheie în lupta pentru independență în Zimbabwe, în cadrul unui război de gherilă al localnicilor împotriva minorității albe care preluase controlul țării.
Când a fost ales premier în 1980, Mugabe a fost apreciat pentru abordarea pragmatică în privința rivalilor politici, inclusiv a minorității albe, dar și a economiei. În scurt timp însă, noul lider și-a arătat adevărata față.
Zdrobirea Opoziției
Între 1983 și 1987, după izbucnirea unui conflict între cele două partide aflate la guvernare, mii sau zeci de mii de oameni au fost uciși de o unitate de elită a armatei, aflată direct sub conducerea lui Mugabe.
Conflictul intern a luat sfârșit în 1987, când partidul rival, ZAPU, a fuzionat cu partidul lui Mugabe, ZANU, pentru a forma ZANU-PF (Uniunea Națională Africană din Zimbabwe - Frontul Patriotic), care a devenit partidul stat.
La mijlocul anilor '90, Mugabe a început o campanie de redistribuire a pământului, în timpul căreia fermierii au fost alungați de pe terenuri de mulțimile înfuriate. Un declin economic a urmat acestor măsuri.
Liderul etern
Pe fondul unei opoziții crescânde, Mugane a întărit controlul și măsurile represive, fiind acuzat că este de fapt liderul unui regim militar.
În 2008, ZANU-PF a pierdut majoritatea parlamentară. Mugabe a fost însă învestit pentru un nou mandat, după ce rivalul său s-a retras, acuzând atacuri la adresa suporterilor săi.
În 2012, după ce o nouă constituție care limita puterile președintelui a fost votată, Mugabe a câștigat detașat un nou mandat. Opozantul său, Morgan Tsvangirai, a acuzat fraudarea scrutinului.
Sărăcie și dezastru economic
Situația economică a statului este deplorabilă, inflația ajungând în 2008 la 2,2 milioane de procente.
Populația suferă de foame, Mugabe răspunzând cererilor maselor cu măsuri brutale, care sunt condamnate de ONU și de organizațiile care militează pentru drepturile omului.
Informații despre viața extravagantă a familiei lui Mugabe nu au făcut decât să sporească nemulțumirea populației în ultimii ani.
Un calcul greșit
După 37 de ani petrecuți în fruntea statului, Mugabe a fost în cele din urmă oprit. Situația de criză a izbucnit după ce dictatorul, în vârstă de 93 de ani, l-a destituit pe vicepreședintele Emmerson Mnangagwa, pentru a preda puterea soției sale.
Armata a preluat controlul în Zimbabwe. Dictatorul Robert Mugabe, înlăturat de la putere
Generalul Constantino Chiwenga l-a avertizat pe Robert Mugabe că armata ar putea interveni dacă va continua să excludă foști luptători pentru eliberare care l-au sprijinit pe Mnangagwa.
Chiwenga a mai susținut că armata ar putea prelua temporar conducerea țării. În replică, partidul șefului statului, ZANU-PF, l-a acuzat marți pe generalul respectiv de "conduită de trădare" și de dorința de "a încuraja o revoltă".
Miercuri, această amenințare a fost îndeplinită. Ofițeri ai armatei din Zimbabwe au anunțat că au intervenit în noaptea de marți spre miercuri pentru a elimina "criminali" apropiați de președintele Robert Mugabe, dar au dezmințit orice tentativă de lovitură de stat contra stăpânului absolut al țării din 1980, relatează BBC.
Totuși, fostul vicepreședinte, Emmerson Mnangagwa, a fost numit președinte interimar.
Prietenul lui Ceaușescu
Robert Mugabe a fost unul dintre prietenii lui Ceaușescu, iar în ultimii ani a fost deseori comparat cu dictatorul român.
Un portret făcut în 2002 de ziarul L'Express, vorbea despre Mugabe ca despre un ”Ceaușescu african”.
Cei doi s-au întâlnit de altfel în 1979. Președintele Nicolae Ceaușescu a fost primit la harare de Mugabe, pe atunci premier.
