Acordul a fost semnat la Bogota de ministrul columbian de externe, Jaime
Bermudez, şi ambasadorul american în Columbia, William Brownfield.
Textul, destinat, potrivit Washington Post, să consolideze cooperarea
în materie de luptă antirog şi antigherila, nu a fost divulgat în
întregime.
În vigoare timp de zece ani, el va permite armatei
americane să folosească cel puţin şapte baze din Columbia, ţară care
are frontiere cu Venezuela, Ecuador, Brazilia, Peru şi Panama. Acordul
permite SUA să compenseze închiderea în septembrie a singurei sale baze
din America de Sud, din portul Manta (Ecuador), de unde erau efectuate
operaţiuni aeriene de supraveghere a Pacificului, menite să
intercepteze transporturile de cocaină.
Acordul permite prezenţa a 800 de militari şi a 600 de civili americani în Columbia.
Cel puţin trei baze aeriene, două baze ale marinei şi două ale forţelor
terestre sunt vizate, mai ales cea din Palanquero (180 kilometri vest
de Bogota), care are o pistă de decolare de 3,5 kilometri, ceea ce va
permite armatei americane să se protejeze dincolo de
frontierele columbiene, potrivit criticilor acordului.
Anunţarea semnării a declanşat în iulie şi august o criză regională,
ceea ce a dus la organizarea unui summit la Uniunii naţiunilor Americii
de Sud în Argentina, la 28 august. Ţările membre au subliniat atunci
că prezenţa unor trupe străine în regiune nu trebuie să aducă atingere
suveranităţii şi integrităţii lor.
Vecinii Columbiei, mai ales Venezuela şi Ecuador, se tem
că operaţiuni ce le-ar viza ar putea fi efectuate din teritoriul
columbian, mai ales în materie de informaţii, lucru negat de SUA.
Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a acuzat "imperiul" american că
s-a lansat "într-o nouă ofensivă împotriva Americii de Sud" şi a
anunţat în septembrie că a încheiat un nou contract militar cu Rusia,
care va împrumuta două miliarde de dolari ţării sale pentru cumpărarea
a 92 de tancuri T-72 şi a unor lansatoare de rachete.
"Cu aceste arme, le va fi greu să ne bombardeze", a asigurat el.
Acordul prelungeşte, potrivit Bogota, cooperarea deja existentă în
cadrul "Planului Columbia" de luptă împotriva gherilei şi a
traficanţilor de droguri, prin care Columbia a primit aproape 5,5
miliarde de dolari ajutor american din 2000.
El provoacă şi în Columbia controverse, mai ales din cauza imunităţii
totale de care se vor bucura militarii americani.
