Astfel, în zona metropolitană a Londrei se înregistra o densitate de
9.354 locuitori/kmp. Pe locul al doilea se afla Bruxelles, cu 6.405
locuitori pe kmp, iar poziţia a treia a clasamentului este ocupată de
Melilla, Spania cu 5.197 locuitori/km pătrat.
Cea mai mică
densitate din România a fost înregistrată în regiunea Vest (formată din
judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), de 60 locuitori pe
kmp. În UE, zonele cu cele mai mici densităţi ale populaţiei pe kmp
sunt Guyana franceză şi Övre Norrland din Suedia (3 locuitori pe kmp)
şi Pohjois-Suomi din Finlanda (4 locuitori pe kmp).
Biroul european de statistică a mai arătat că densităţi de peste 500
locuitori pe km pătrat există în mai mult de 32 de regiuni ale UE. Opt
dintre acestea sunt în Marea Britanie, şase în Germania, patru în
Olanda, câte trei în Belgia şi Spania şi câte una în Cehia, Danemarca,
Grecia, Franţa, Austria, Portugalia, România şi Malta.
La polul opus se află regiunile cu o densitate a populaţiei sub 50
locuitori pe kmp, în UE fiind 28 de astfel de regiuni: câte cinci în
Grecia şi Suedia, câte patru în Spania şi Finlanda, trei în Franţa şi
câte una în Bulgaria, Irlanda, Italia, Portugalia, Marea Britanie,
Estonia şi Letonia.
Eurostat a mai anunţat că, în 2007, puţin peste un sfert (26,3%) din
populaţia din Bucureşti-Ilfov avea studii superioare, cea mai mare rată
din România. În UE, cele mai mari ponderi ale populaţiei cu studii
universitare erau în regiunea Brabant Wallonia din Belgia şi zona
metropolitană a Londrei, cu câte 48% fiecare. În România, nivelul cel
mai scăzut al persoanelor între 25 şi 64 de ani cu studii superioare
era înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (judeţele Argeş, Călăraşi,
Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), de 8,6%. Cele mai
mici rate pe ansamblul UE au fost raportate în câte o regiune din Cehia
şi Portugalia, de puţin peste 7%.
De asemenea, biroul european de statistică a prezentat date despre
accesul la internet în gospodării, în 2008. În România rata cea mai
mare a gospodăriilor conectate la internet era anul trecut de 50% în
Bucureşti-Ilfov, iar cea mai mică în regiunea Nord-Est (judeţele Bacău,
Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), de 23%. Pe ansamblul UE,
cele mai mari rate ale accesului la internet au fost raportate în 2008
în regiuni din Olanda, de circa 90%, iar cele mai mici într-o regiune
din Bulgaria (17%).
Regiunea Bucureşti-Ilfov se clasa pe locul opt în UE, după densitatea populaţiei în 2007
