Începând cu 1 septembrie, 5 milioane de pensii ar trebui să crească, dar trebuie recalculate. Ministerul Muncii trebuie să cumpere un program care să le recalculeze, dar nu este sigur că aceste calcule pot fi operate de Casa de Pensii. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pensiilor, care are un impact bugetar uriaş: peste 90 de miliarde de lei, până în 2021!
Fostul ministru al Muncii Lia Olguta Vasilescu a ridicat problema incapacității Casei de pensii de a opera calculele pentru mărirea pensiilor, de la 1 septembrie.
"Sper să nu fie întârzieri, e o presiune pe cei de la casa de pensii. Vor trebuie să se reorganizeze. Nu este foarte ușor ca, într-un termen de un an și jumătate, în loc de doi ani, să faci soft pentru și să faci și recalculare pentru 5 milioane de pensii", a spus Olguța Vasilescu.
"Acești bani sunt prinși în bugetul ministerului, am dat prin OUG 114, am prevăzut majorarea punctului de pensie de la 1100 la 1265, suntem cu o întârziere de 6 luni ca și implementare din cauza atacului gratuit la CCR, dar vom face comprimat. Noi am prevăzut să fie etapizat, din 2019 până în 2021", spune ministrul Muncii, Marius Budăi.
Doina Pârcălabu: Orice lucru nefăcut la timpul lui atrage complicații pe viitor
Fosta şefă a Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu, a explicat că va fi destul de dificil ca majorarea pensiilor să intre în vigoare la timp.
"Orice lucru nefăcut la timpul lui atrage complicări ale operațiunilor, în viitor", a declarat, într-o intervenție la Realitatea TV, Doina Pârcălabu, fosta șefă a Casei Naționale de Pensii.
"Se modifica baza de calcul în sensul că vor fi luate în considerare și alte venituri care până acum nu au făcut parte din acest element de cuantificare a punctajului, și atunci discutăm de documente noi care trebuiesc aduse de către pensionari, de analiza documentelor care probabil se mai află la dosarele de pensie și care nu au fost valorificate", a explicat Pârcălabu.
Pe de altă parte, atrage atenția aceasta, discutăm de susținere materială din punct de vedere al efortului administrativ care se cuantifică în cheltuieli cu salariile pentru personalul suplimentar, care va trebui să fie asigurat la casele de pensii cu dedicație pentru aceste operațuni, iar pe de altă parte - cheltuieli materiale privind asigurarea infrastructurii, în speță sistemul informatic.
"Aici lucrurile se complică puțin pentru că în bugetul pe anul acesta nu au fost prevăzute sume cu această destinație", a mai spus Pârcălabu.
Pensiile, impact bugetar uriaș
Noua lege a pensiilor presupune creșterea etapizată a punctului de pensie, dar și un nou mod de calcul pentru veniturile pensionarilor.
Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu, brut, realizat. Astfel, pensiile ar urma să crească cu 15% în acest an, cu 40% în 2020 și cu încă 5% din 2021.
Noua lege a pensiilor rpevede ca masteratul și doctoratul sa fie considerate vechime în muncă, iar femeile care au crescut 3 copii și au cotizat minim 15 ani să poată ieși la pensie cu 6 ani mai devreme.
Proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în anul 2020 și 58 miliarde de lei în 2021. În 2022, se va ajunge la un impact de 81 de miliarde de lei, în condițiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în 2018 este de 61,5 miliarde de lei. Practic, în 2022, cheltuielile cu pensiile ar fi mai mult decât dublate față de acest an.
Și Fondul Monetar Internațional a criticat dur legea pensiilor și a spus că România va rămâne fără bani de investiții în Sănătate și Educație din cauza majorărilor de pensii.
