În ultimii 13 ani nu a ratat niciun scrutin prezidenţial. O dată, a reuşit să intre în finală, dar a pierdut. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor îşi încearcă din nou şansele la Cotroceni cu un discurs nu foarte diferit de cel pe care îl promova la debutul “carierei” sale de candidat la funcţia supremă în stat.
În 2000 şi-a trăit clipa de glorie. Ignorat patru ani de presă, pentru discursul său considerat de o parte a opiniei publice radical, extremist, antisemit, antimaghiar, preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, a reuşit atunci să intre în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în contextul în care opoziţia PSD a avut circa patru candidaţi: Mugur Isărescu, Theodor Stolojan, Petre Roman şi Frunda Gyrogy. Cu aproape 29% din voturi obţine în primul tur, fondatorul revistei România Mare, i-a determinat atunci pe o bună parte a contestarilor lui Ion Iliescu, să-l susţină public pe acesta din urmă.
Vadim Tudor a pierdut alegerile, la mare distanţă, şi nu a ratat ocazia de a acuza fraudarea lor, aşa cum avea de fiecare dată. Americanii, ungurii – au fost câteva din ţintele sale predilecte.
În vârstă de 60 de ani, considerat unul din scriitorii de casă ai regimului comunist, şef al revistei “Săptămâna” înainte de 1990 alături de Eugen Barbu, Vadim Tudor a fost senator între anii 1992 şi 2008. La precedenta încercare de a ajunge la Cotroceni în 2004, a reuşit să obţină un scor important, aproape 13%.
După 2004 însă, PRM a alunecat în jos. Zguduită de mai multe demisii şi excluderi din partid, formaţiunea lui CV Tudor şi-a atins punctul minim în toamna anului trecut când a ratat pentru prima oară intrarea în Parlament. A fost un moment delicat pentru partid şi pentru Vadim Tudor, rămaşi fără resursele cuvenite de la buget.
În primăvară, Vadim Tudor a renăscut din cenuşa-i. Cu sprijinul lui Gigi Becali, pe care l-a cooptat pe lista partidului pentru europarlamentare şi alături de care a dat lovitura. A obţinut trei scaune de eurodeputat, primul pentru el şi a reînviat în sondaje.