Oficial, data va fi stabilită la următoarea şedinţă a Parlamentului. Un
proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat luni de Biroul
permanent al Legislativului de la Chişinău. Deputaţii urmează să
formeze o comisie specială pentru alegerea şefului statului, care va
primi dosarele candidaţilor şi va gestiona întreaga procedură.
Preşedintele Republicii Moldova este ales cu 61 de voturi, ceea ce
reprezintă trei cincimi din numărul total de deputaţi din Parlament.
Nicio forţă politică de la Chişinău nu deţine însă suficiente mandate
pentru alegerea viitorului şef al statului. AIE are 53 de deputaţi, iar
Partidul Comuniştilor are 48. Astfel, coaliţia liberal-democrată mai are
nevoie de opt voturi, iar comuniştii de 13.
Candidatul AIE la aceasta funcţie este liderul Partidului Democrat,
Marian Lupu. PCRM ar putea să-l prezinte pe fostul premier, Zinaida
Greceanîi, despre care, atât liderul comunist Vladimir Voronin, cât şi
deputatul Mark Tkaciuk au declarat că este cea mai bună candidatură la
această funcţie. Greceanîi a mai candidat de două ori la preşedinţie,
după alegerile din 5 aprilie, dar nu a primit suficiente voturi, ceea
ce a şi dus la alegeri parlamentare anticipate.
Iniţial, comuniştii au declarat că vor participa la alegerea şefului
statului doar dacă Alianţa se va angaja să respecte o serie de condiţii
ce ţin de măsurile anticriză şi soluţionarea conflictului
transnistrean. Totodată, ei au condiţionat voturile de demisia
preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu.
Deputatul comunist Grigore Petrenco a declarat luni, după şedinţa
Biroului Permanent, că PCRM nu va participa la vot şi se pregăteşte de
anticipate.
În acelaşi timp, liderul comunist Vladimir Voronin a afirmat recent că
PCRM "nu va vota trădătorii şi lipitorile", referire la candidatura lui
Marian Lupu, care a fost mai mulţi ani membru PCRM, părăsind
formaţiunea înainte de alegerile anticipate din 29 iulie, dupa ce a
votat de două ori pentru candidatul comuniştilor la preşedinţie.
Dacă Parlamentul nu va reuşi să aleagă preşedintele din prima
încercare, vor fi organizate alegeri repetate. Data limită până la care
poate fi ales noul preşedinte este 11 noiembrie, când expiră cele
două luni de la declararea funcţiei vacante.
În cazul în care şi alegerile repetate vor eşua, preşedintele interimar
va dizolva Legislativul şi va stabili data alegerilor anticipate.
Parlamentul de la Chişinău va încerca să-l aleagă pe preşedinte la 23 sau 26 octombrie
