Eu citeam îndeobşte cărţi despre pionieri ruşi, nu ştiu cum dădusem peste mina aia de aur. Dar cine crede că poate veni cu „Harry Potter“ la mine şi pretinde o oarecare superioritate va primi un dispreţ cât Siberia. Nici nu mai ţin minte numele cărţilor, erau comice sau de aventuri, mai ales (fuseseră clonate şi în româneşte de diverşi autori cu talent până la genunchiul broaştei) despre forţa pionierilor de a influenţa comportamentul lipsit de etică al adulţilor. Cum am nimerit peste acest tezaur ? Biblioteca SMA‑ului (Staţia de Maşini Agricole) din localitatea în care m‑am născut era o furnizoare inepuizabilă, plus tonele livrate şcolii. Ei bine, din ruşii aceia anonimi şi propagandişti, cele mai frumoase poveşti care ieşeau erau cu savanţi sau cu acei copii care încercau diverse experimente ştiinţifice.
Citeşte mai mult pe Voxpublica.