Actriţa Maia Morgenstern a deschis evenimentul, fiind urmată de
prezentarea de către reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din
România a 12 suluri de Tora, "mărturii ale distrugerii", care au
aparţinut unor victime ale Holocaustului şi care, după ce au fost
recondiţionate la Ierusalim, au fost readuse în ţară.
Ceremonia a fost urmată de luările de cuvânt ale Marele Rabin al
Comunităţilor Evreieşti din România, Menahem Cohen şi ale preşedintelui
Traian Băsescu. Cuvinte despre drama evreilor din România au avut şi
Liviu Beriş, preşedintele Asociaţiei Evreilor Români, un supravieţuitor
al Holocaustului, şi Dumitru Trancă, reprezentant al comunităţii rome,
care a fost deportat în Transnistria în timpul războiului.
Ceremonia de inaugurare a monumentului a luat sfârşit după ce
preşedintele României împreună cu cei doi supravieţuitori ai
Holocaustului şi cu Marele rabin au depus o urnă de pământ care conţine
rămăşiţe ale evreilor morţi în pogromurile de la Podu Iloaiei şi de laTârgu Frumos, în 1941.
La ceremonie au mai fost prezenţi politicieni români, printre care
ministrul Culturii, Theodor Paleologu, Roberta Anastase, Mihai
Stănişoară, Vasile Blaga şi ambasadorul Germaniei, Andreas von
Mettenheim, al Norvegiei, Oystein Hovdkinn şi al Suediei, Mats Aberg.
Monumentul Holocaustului ocupă o suprafaţă de aproape 3.000 de metri
pătraţi din zona Lipscani, la intersecţia străzilor Anghel Saligny,
Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani. Memorialul este format din cinci
construcţii cu caracter de monument - un Epitaf, Steaua lui David, Via
Dolorosa, Roata Ţiganilor şi Coloana, cea mai înaltă, de aproximativ 20
de metri.
Ideea Monumentului Holocaustului a apărut în 2006, însă proiectul
aferent a fost blocat la nivelul Consiliul General al Municipiului
Bucureşti (CGMB), deoarece nu avea avizul comisiei tehnice de urbanism
a primăriei. Monumentul a fost realizat de sculptorul Peter Jacobi, câştigătorul
unui concurs de creaţie plastică finalizat în august 2006.
Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în
România, finalizat în 2004, releva că între 280.000 şi 380.000 de evrei
români şi ucraineni din România şi teritoriile aflate sub administraţie
românească au fost ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial şi
peste 25.000 de romi au fost, de asemenea, deportaţi în timpul
Holocaustului, iar dintre aceştia mai mult de 11.000 şi-au pierdut
viaţa.
