Premii europene pentru Daniel Morar şi Monica Macovei
Încă de la numirea lui Daniel Morar, Comisia Europeană a apreciat ceea ce s-a întâmplat în justiţia din România, pentru a fost momentul declanşării primelor anchete în cazuri mari de corpuţie. Anchetele au dus şi la atacuri politice împotriva procurorului, atacuri ce au vizat înlăturarea sa, precum şi desfiinţarea DNA. Fiecare raport de ţară din 2005 încoace a lăudat această instituţie.
Dar Morar nu se bucură de o bună reputaţie doar la nivelul instituţiilor din străinătate, ci şi în presă. În luna august 2008, cu numai câteva zile înainte de încheierea mandatului său, The Economist i-a dedicat un articol cu titlul „Domnul prea curat” şi cu subtitlul „Un cruciat anticorupţie riscă să fie concediat”. La sfârşitul anului, a obţinut premiul „Europeanul Anului” decernat de revista European Voice la categoria "Inspiraţia anului", juriul apreciind faptul că a "ridicat lupta anticorupţie la un nivel înalt". Şi cea care l-a numit pe Daniel Morar în funcţia de şef la DNA a primit un premiu la nivel european. Fostului ministru Monica Macovei i s-a oferit premiul "Femeia Europei 2008" de către preşedintele Parlamentului European, dictincţie acordată de Asociaţia Internaţională pentru Promovarea Femeilor în Europa.
Însă, chiar dacă la nivel internaţional Morar se bucură de apreciere, când a fost vorba să i se reînnoiască mandatul multe voci s-au opus. Victor Ponta, reprezentantul PSD, a ameninţat cu o moţiune simplă sau de cenzură, iar liberalul Crin Antonescu a apreciat că “prelungirea mandatului lui Daniel Morar în fruntea DNA ar fi o lovitură de imagine dată sieşi de guvernul Tăriceanu”. Renumele şefului DNA nu a implusionat nici anchetele desfăşurate de procurorii din instituţia pe care o conduce.
Lungul drum al dosarelor Zambaccian şi Mătuşa Tamara
Fie că a fost vorba de dosarul “Mătuşa” sau “Zambaccian” telenovela dintre Adrian Năstase şi DNA a continuat şi în acest an. La fel s-a întâmplat şi în cazul “dilemei existenţiale” a justiţiei din România: este sau nu permisă anchetarea miniştrilor sau a foştilor miniştri cu sau fără acordul Parlamentului. În dosarul lui Miron Mitrea s-au întâmplat cam aceleaşi lucruri. Sigura diferenţă este finalul: Mitrea şi-a dat demisia din funcţia de deputat chiar pentru a fi anchetat. Asta după ce comisia juridică din Cameră a fost incapabilă să dea un aviz clar pro sau contra avizului de începere a urmăririi penale în acest caz, poziţie susţinută de partidul său.
În luna martie, CCR a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul anchetării actualilor şi foştilor miniştri pentru fapte în exerciţiul funcţiei şi care, la data sesizării, au şi calitatea de senatori sau deputaţi. Potrivit CCR, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator.
La începutul lunii aprilie, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului Zambaccian către procurorii DNA. În aceeaşi lună, ÎCCJ a hotărât ca dosarul “Mătuşa Tamara” să se întoarcă tot la DNA. Această instituţie a sesizat la sfârşitului aprilie Camera Deputaţilor pentru a cere urmărirea penală faţă a fostului lider PSD, Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian. Financial Times a prezentat scandalul duty-free-urilor de pe aeroportul Henri Coandă în care este implicat şi Adrian Năstase. Publicaţia a afirmat că este un caz ilustrativ acesta este un caz ilustrativ pentru corupţia politică şi juridică din România.
La jumătatea lunii iunie, deputaţii jurişti au decis să recomande plenului neînceperea urmăririi penale în dosarul deputatului PSD, fostul premier Adrian Năstase. Cu această ocazie, Camera Deputaţilor a publicat, pe pagina de internet, la secţiunea "caseta deputatului", documente secrete din dosarul "Zambaccian", dosar în care procurorii DNA au cerut deputaţilor aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, pentru fapte de corupţie. În ceea ce priveşte documentul făcut public, acesta conţine practic aceleaşi date ca cele din rechizitoriul prin care DNA l-a trimis prima oară în judecată pe Adrian Năstase în dosarul Zambaccian. Până la finalul sesiunii de primăvară a Parlamentului, Camera nu a luat nicio decizie cu privire la cazul Năstase. Documente secrete au fost publicate de către Cameră şi din dosarul lui Mitrea. A rămas că se va realua votul într-o sesiune extraordinară sau în cea de toamnă. Chiar şi în această situaţie favorabilă, preşedintele Consiliului Naţional al PSD s-a victimizat "Am fost în tot acest timp ca un boxer care încasează pumni, dar nu în ring acolo unde funcţionează reguli, ci pe drumul către vestiar”.
La sfârşitul lunii iulie, Ministerul Public a cerut Parlamentului aviz de urmărire penală pentru Adrian Năstase şi Şerban Mihăilescu, în cazul "Mătuşa Tamara şi respectiv pentru infracţiunea de primire de foloase necuvenite, ambele dosare fiind instrumentate de DNA. În cele din urmă, Camera Deputaţilor a decis ca DNA să nu continue cercetarea penală, deoarece nu a existat cvorum pentru votarea solicitărilor în dosarelor lui Adrian Năstase şi lui Miron Mitrea. Acesta din urmă şi-a anunţat demisia şi a mulţumit deputaţilor care au votat pentru urmărirea sa penală. Însă mesajul său a fost: “Nu vă aşteptaţi să mă călugăresc, rămân în politică”. În schimb, Adrian Năstase a anunţat că nu demisionează şi că preşedintele Băsescu ar trebui să facă acest gest. La începutul lunii decembrie, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, trimiterea înapoi la procurori a dosarelor "Zambaccian 2" şi "Mătuşa Tamara" pentru noi probe, pe motiv că documentele pe baza cărora s-a formulat raportul Comisiei juridice sunt nule. Aşadar, ping-pong-ul în aceste cazuri va continua şi în 2009…
Păcuraru şi Şereş au primit aviz de la colegi pentru a fi anchetaţi
Paul Păcuraru a fost un alt demnitar confruntat cu anchetele DNA în 2008. Alături de cazul lui Codruţ Şereş, cel al lui Păcuraru, au ajuns în discuţia CCR care a decis că este nevoie de avizul Parlamentului pentru urmărirea lor penală. Ambii senatori au susţinut în faţa colegilor din Senat, reuniţi în sesiune extraordinară, că sunt nevinovaţi şi au cerut vot favorabil începerii urmăririi penale. "Eu sunt ca în Kafka. (...) Suntem în plin suprarealism (...), şi noi urmează să ne ducem soarta, destinul şi amărăciunea de a ocupa o funcţie politică în România în acest regim politic", s-a plâns fostul ministru al Muncii. “Celelalte poveşti cu trădare şi spionaj, să fim serioşi, nimeni nu mai crede în Feţi-Frumoşi în secolul 21. (...) Sper ca Parchetul să-şi facă treaba şi să verifice în ce măsură ceea ce au formulat în urmă cu doi ani este valabil acum", a declarat atunci Şereş. Senatul a aprobat începerea urmăririi penale pentru Codruţ Şereş şi Paul Păcuraru. Acesta din urmă a fost suspendat din funcţie de preşedintele Băsescu la sfârşitul lunii septembrie. Iar la începutul lui decembrie procurorii l-au trimis în judecată pentru luare şi dare de mită, urmând ca procesul său să înceapă pe 17 februarie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Radu Mazăre a luptat ca un militar împotriva procurorilor DNA
2008 a început pentru Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, sub ameninţarea sechestrului asigurator pe averea sa şi a altor persoane cercetate alături de el în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu retrocedarea unor terenuri. Graţie magistraţilor de la Curtea de Apel Constanţa, Mazăre a ajuns chiar în ipostaza de a primi daune de 5.000 de lei de la DNA pentru că nu i-a furnizat informaţii despre specialiştii care lucrau la dosarul său. În lupta sa împotriva lui Traian Băsescu, Radu Mazăre a propus Consiliului Naţional al PSD depunerea unei plângeri penale împotriva preşedintelui care, pe vremea când era primar general al Capitalei, ar fi retrocedat ilegal clădirea “Ciclop”. Propunerea a fost acceptată cu unanimitate, iar primarul Constanţei a spus că "acesta este premiul pentru câştigarea alegerilor" şi că "bărbăţia se câştigă în alegerile din România". Câteva săptămâni mai tărziu, edilul Constanţei a venit la DNA în costumaţie militară şi la volanul unui Jeep asemănător unuia militar de provenienţă americană. Când a venit să i se prezinte materialul de urmărire penală acesta a declarat, referindu-se la procurori, că este în război cu “slugiile politice ale lui Băsescu". DNA i-a trimis în judecată pe Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, la sfârşitul lui octombrie, în dosarul privind restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren.
Anul acesta Radu Mazăre nu s-a luptat doar împotriva procurorilor de la DNA şi împotriva preşedintelui Băsescu, ci şi împotriva jurnalistei Feri Predescu. Motivul conflictului este expunerea făcută de jurnalistă într-o emisiune la Realitatea TV după bătaia dintre două clanuri iscată în staţiunea Mamaia în vara lui 2006. Curtea de Apel Constanţa i-a dat câştig de cauză tot lui Radu Mazăre, obligând-o pe Feri Predescu la plata a 50.000 de lei daune morale edilului Constanţei.
Gigi Becali a ajuns cu "dosarul Valiza" la DNA
În luna mai a început istoria dosarului “Valiza”. Potrivit produrorilor, în această speţă, Gigi Becali, finanţatorul clublui Steaua Bucureşti, ar fi oferit1.700.000 euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului „Universitatea Cluj” pentru obţinerea unei victorii împotriva echipei CFR Cluj. Pentru a-şi duce planul la bun sfârşit, Becali s-a folosit de Teia Sponte, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al “Steaua Bucureşti”, care în perioada 6-7 mai 2008 s-a deplasat la Cluj, având asupra sa 1.700.000 de euro. Pe 8 mai, s-a pus sechestru şi s-a dispus indisponibilizarea sumei de bani aparţinând lui Gigi Becali, în scopul confiscării speciale. În decembrie, procurorii DNA au finalizat rechizitoriul în dosarul “Valiza”, trimiţându-i în judecată pe George Becali, Teia Sponte, Alina Ciul, Victor Piţurcă, Radu Marino şi Raul Volcinschi.
Cei implicaţi în dosarul "Caltaboşul" au fost trimişi în judecată
În vara lui 2008, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, încheind astfel încă un capitol din dosarul “Caltaboşul”. Potrivit DNA, pe 13 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON şi suma de 15.000 euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan. Banii şi alimentele au fost primite pentru favorizarea firmei SC „Construct Europromt” SRL (aparţinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câştigarea a două licitaţii publice. Ciorbă a oferit, prin intermediul lui Mureşan, ministrului Agriculturii, şi un autoturism de lux marca Audi Q7 în valoare de 65.000 Euro.
DNA vs "fabrica de permise" din Argeş
Procurorii anticorupţie au închis în acest an şi împotriva "fabricii de permise" din judeţul Argeş. La sfârşitul anului, DNA a trimis în judecată 28 de inclupaţi pentru fraudarea examenelor în vederea obţinerii permisului de conducere de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş. În perioada 2006-2008, gruparea care "fabrica pe bandă rulantă" permise de conducere contra unor sume de bani.
