"Pe parcursul ultimelor două decenii, secuimea şi-a exprimat, printr-o varietate de mijloace paşnice, democratice şi legale, dorinţa fermă de realizare pe căi legale a autonomiei teritoriale, de garantare a statutului specific al regiunii. Noi, aleşii locali ai Ţinutului Secuiesc, desemnaţi de comunităţile noastre, în calitate de primari, viceprimari şi consilieri locali, declarăm şi pe această cale că singura garanţie reală a viitorului regiunii şi comunităţii noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc", se arată în memorandumul adoptat.
Acest document se întinde pe nouă pagini şi face o descriere a Ţinutului Secuiesc şi a paşilor pe care UDMR i-a făcut pentru a obţine autonomia acestuia, vorbeşte despre limitele folosirii limbii materne ca limbă oficială şi susţine că amânarea procesului de descentralizare este echivalentă cu continuarea aplicării conceptului de stat central naţional.
Totodată, memorandumul mai prezintă aspecte privind întârzierea retrocedărilor imobilelor confiscate abuziv, lipsa universităţii de stat în limba maghiară şi pericolul modificării artificiale a procentelor etnice, prezentând ca soluţie legislativă a acestor probleme autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
În ceea ce priveşte proclamaţia pentru Ţinutul Secuiesc, solicitările aleşilor se referă la declararea limbii maghiare ca limbă oficială regională, respectarea prevederilor cuprinse în convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, care interzice modificarea artificială a procentelor privind componenţa etnică a unei regiuni locuite în majoritate de o minoritate naţională.
Marea Adunare a Aleşilor Locali din Secuime a votat o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc
