Frontul Naţional nu este un partid respectabil, alianţele cu el sunt prost văzute, dar în pofida acestei situaţii, el există şi durează.
Deocamdată, nu e decât o ipoteză: prima şedinţă a noului Parlament European, care ar urma să se ţină, după alegerile din iunie, pe data simbolică de 14 iulie, la Strasbourg, ar trebui prezidată de cel mai în vârstă deputat. Acesta va fi, probabil, Jean Marie Le Pen, 80 de ani, preşedintele Frontului Naţional din Franţa, formaţiune de extremă dreaptă.
Cu opţiuni radicale în mai toate problemele politicii franceze, cu o atitudine ostilă faţă de cetăţenii francezi de altă religie decât cea catolică sau faţă de catolicii de altă naţionalitate decât cea franceză, formaţiunea lui Le Pen este o constantă a vieţii politice din Hexagon, exprimând punctul de vedere al unui conservatorism politic şi social agresiv, dispreţuind standardele democratice, refuzând realităţile Franţei moderne.
Frontul Naţional e o prezenţă electorală constantă, alcătuită dintr-un nucleu dur, care în perioadele de criză reuşeşte să colecteze votul negativ al unei populaţii nemulţumite de rotaţia dreapta/stânga. Când, la prezidenţialele din 2002, Jean Marie Le Pen, a fost rivalul lui Jacques Chirac, după ce l-a înlăturat pe Lionel Jospin, candidatul socialist, electoratul francez s-a trezit în faţa unei opţiuni imposibile.