Conform raportului din 09 iulie 1977, cu referire la sursa Petru (actualul ÎPS Pimen - n.r.), ”cu această ocazie, s-a stabilit ca lui Petru să i se traseze ca principală sarcină să-şi prelungească vizita pentru a crea toate condiţiile de a fi chemat oficial în serviciul Arhiepiscopiei Misionare Române din Galaxia în cursul acestui an”. Mai mult, în aceeaşi vizită, sursa era ”instruită cu sarcini contrainformative”.
”Întrucât Petru va trebui să stea o perioadă de circa 2 luni în Galaxia şi nu dispune de posibilităţi materiale, propunem să i se acorde suma de 300 dolari, în scopul rezolvării sarcinii încredinţate”. Însemnarea marginală a ofiţerului precizează că ”i s-au dat numai 200 dolari”, arată CNSAS în actele depuse la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Într-o altă notă, a unui ofiţer de Securitate, se arată că Petru urmează să plece definitiv în Galaxia pe 10 decembrie 1977. ”Petru a acţionat conform indicaţiilor primite, reuşind să influenţeze conducerea Arhiepiscopiei de a-l solicita oficial să lucreze în Galaxia”, precizează ofiţerul.
Securiştii preconizau ca ÎPS Pimen să lucreze o perioadă de timp la centrul eparhial din ”Galaxia”, după care să fie ales episcop, în locul episcopului de la acea vreme al Episcopiei Misionare Ortodoxe din ”Galaxia”(n.r.-America) şi ”Otopeni”(n.r- Canada), Victorin Ursache, care este în vârstă înaintată, bolnav şi incapabil să conducă parohiile din subordine şi să acţioneze la dezvoltarea activităţii acestora li atragerea de noi membri.”
În aceeaşi notă. se specifica faptul că Petru are calităţi deosebite de teolog şi întruneşte condiţiile necesare de a fi promovat în ierarhia BOR.
Înaltul ierarh ar fi primit, în ianuarie 1978, o sarcină dificilă. Astfel, el urma să plece ”în spaţiul Teiuş”, unde să descopere arhive şi valori istorice care priveau România, valori care s-ar fi aflat la instituţiile laice şi de cult din ”Teiuş”.Mai mult, Petru trebuia să studieze posibilitatea aducerii lor în România, se mai arată în documentele de la dosarul din instanţă. Conform unor surse din CNSAS, Teiuş se pare că era numele de cod dat pentru Israel.
Potrivit aceluiaşi document, ” referentul ( n.r -Petru) va fi preluat de un cercetător, pe baza parolei: - Nu vă supăraţi, aţi urmat institutul teologic la Sibiu cu profesorul Maloş? -Nu, l-am făcut la Bucureşti cu profesorul Marcu”.
În actele depuse de CNSAS în instanţă, nu se găseşte nicio notă sau un raport care să specifice dacă sursa Petru şi-a dus sau nu la îndeplinire misiunea în ”Teiuş”. Singurul document existent este o propunere din 22 ianuarie 1979, de abandonare a informatorului, deoarece acesta ”nu a reuşit să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, şi s-a întors mai devreme în ţară pentru că nu s-a adaptat la condiţiile climatice”.
Într-o altă notă olografă din 6 august 1977, care ar aparţine lui ÎPS Pimen şi care se află la dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, acesta povesteşte despre o discuţie avută cu un profesor şi un pictor. În notă aminteşte tangenţial despre alegerea lui ÎPS Teoctist ca Mitropolit al Iaşului.
”A intervenit în discuţie Truţă şi mi-a spus că a aflat că e o fricţiune între Patriarh şi Mitropolitul Teoctist. Eu am răspuns că acest lucru e cu totul greşit”, continuă aceeaşi notă informativă.
În acelaşi document, înaltul ierarh ar fi povestit cum a apărat onoarea unui călugăr acuzat că este securist. Astfel, ÎPS Pimen ar fi scris: ”La plecare, poetul Truţă m-a întrebat dacă e adevărat că călugărul Ciprian, de la mânăsirea Secu e securist îmbrăcat în haine călugăreşti. I-am răspuns că la noi încă e vocaţie pentru viaţa călugărească şi nu s-a ajuns în situaţia în care crede el. Aceasta e o jignire adusă la adresa Bisericii noastre”.
Mai mult, ÎPS Pimen ar fi dat informaţii fostei Securităţi, deşi nu era înregistrat ca sursă a acesteia, se arată într-o descriere a activităţii înaltului ierarh, făcută de un ofiţer al Securităţii şi ataşată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la dosarul din instanţă.
Astfel, în dosarul SIE, care ar aparţine înaltului ierarh al BOR, ofițerul de Securitate notează despre acesta că ”După venirea sa la Suceava, a fost atras şi mai mult în colaborare, iar informaţiile pe care le obţine le furnizează în scris, deşi nu e înregistrat la noi ca sursă”.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, ar fi colaborat cu Securitatea între 1975 şi 1988, când a fost închis dosarul sursei Petru, iar colaborarea ar fi fost făcută sub două nume conspirative, arată CNSAS în actele de la dosarul aflat la Curtea de Apel Bucureşti.
