"Potrivit propunerii noastre examenul de Bacalaureat este structurat pe două etape", a declarat ministrul Educaţiei.
Prima etapă se desfăşoară pe parcursul clasei a XII-a şi presupune evaluarea unor competenţe, cum sunt cele de comunicare în limba română sau în limba maternă, competenţe digitale şi evaluarea competenţelor lingvistice. Această din urmă evaluare se va finaliza cu obţinerea unui Europass, a unui certificat european care atestă diferitele niveluri de cunoaştere a limbii străine.
A doua etapă este examenul propriu-zis de Bacalaureat, care constă în trei probe scrise, patru pentru cei care studiază şi limba maternă. Limba şi Literatura Română, comună pentru toată lumea, Matematica obligatorie pentru cei care fac secţiile ştiinţifice, respectiv Istoria, obligatorie pentru cei din zona socio-umană. Cea de-a treia probă va fi la alegere din ariile curriculare specifice.
Ministrul Educaţiei a declarat că îşi doreşte ca aceste modificări să intre în vigoare încă de anul acesta.
Andronescu a anunţat, la finalul examenului de Bacalaureat de anul acesta, că acest examen se va modifica pentru a fi mai credibil, iar numărul de probe va fi redus pentru ca elevii să nu fie tentaţi să copieze.
Modificarea metodologiei de Bacalaureat este acum discutată cu
partenerii de dialog social, în cadrul proiectului de Cod al Educaţiei
care va fi trimis în Parlament la 1 septembrie.
Ministrul a
anunţat şi schimbarea modului de admitere la liceu, prin înlocuirea
tezelor cu subiect unic cu un test tip PISA care este utilizat la
nivelul Uniunii Europene pentru verificarea competenţelor elevilor din
ţările UE. Acest test se va susţine anual, începând din clasa a IV-a.
Discuţiile pe tema Codului Educaţiei, la care sunt invitaţi sindicaliştii din domeniu, părinţi, studenţi, dar şi alţi reprezentanţi sociali şi politici au loc zilnic, până pe 14 august.
