„Ăştia nu ştiu pe ce lume se află”. Afirmaţia riguros exactă este demonstrată de exhibarea neştiinţei cu zurgălăi în direct şi la oră de vârf. Ministrul nostru de Finanţe, nevinovat dar periculos de agitat, ne spune că în data de 15 august va cunoaşte rezultatele execuţiei bugetare şi situaţia arieratelor fiscale din trimestrul al doilea al anului. Cu alte cuvinte, la 135 de zile după începutul acelei perioade se dumireşte cât de rău i-a mers. Orice firmă decentă îşi cunoaşte rezultatele financiare în primele 10-12 zile de la încheierea lunii anterioare. O firmă care se respectă, mare sau mică, le are online pentru a putea reacţiona instantaneu la condiţiile pieţei. Un etatist îmi va spune pe bună dreptate că statul nu e o firmă. Mijloacele operaţionale însă ar trebui să fie similare.
Am aflat astfel din gura păcătosului că sistemul este înapoiat, ineficient, nu este decât parţial informatizat (suficient însă pentru Warcraft, Counter Strike şi Mad World în orele de serviciu). Altcineva îmi va reaminti că birocraţii, în pauzele jocului, sunt necesari pentru a controla tot ce mişcă. Altfel contribuabilii ar fura sau nu ar mai plăti impozite. Greşit! Peste tot în lume declaraţia pe proprie răspundere, controlul ulterior şi negocierea creditului fiscal sunt instrumente mult mai eficiente decât ciurda de milogi care umblă după şpagă prin hăţişul fiscal unde orice faptă de comerţ poate fi interpretată penal.