"În ţări precum România şi Bulgaria, corupţia este percepută ca fiind
larg răspândită în toate palierele societăţii şi acceptată ca atare. Un
model similar de percepţie există şi în Grecia şi Turcia, dar există
diferenţe. În timp ce în primele două corupţia este percepută ca
rezultatul tranziţiei de la comunism şi al privatizărilor
frauduloase, în celelalte ţări, percepţiile privind corupţia sunt
legate de modernizarea societăţii", a spus Angelos Giannakopoulos,
coordonatorul studiului "Crimă şi cultură - relevanţa percepţiilor
corupţiei pentru prevenirea criminalităţii", realizat în Bulgaria,
România, Turcia, Croaţia, Grecia, Germania şi Marea Britanie.
Şi în Croaţia, corupţia e percepută ca fiind larg răspândită, din cauza
"transformării mecanismelor corupte din timpul războiului".
În Germania şi Marea Britanie studiul constată "creşterea graduală a
percepţiei privind corupţia structurală în domenii precum politica şi
economia".
"România este un exemplu special, pentru că în acest caz se poate vorbi
de o cultură generalizată a corupţiei. Cetăţenii consideră corupţia ca
mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gândi şi de a acţiona
este adânc înrădăcinat în atitudinile morale, conceptuale şi practice
ale vieţii de zi cu zi", a spus coordonatorul studiului.
Românii au percepţia unui fel de "ansamblu mafiot" deasupra legii, în
care sunt agregate interese multiple din toate palierele societăţii:
politică, poliţie, magistratură, administraţie publică, oameni de
afaceri, organizaţii non-guvernamentale, mass-media. Percepţii similare
există şi în Bulgaria şi Croaţia, a precizat Giannakopoulos.
Pentru politicienii români, se arată în raport, România este "o ţară
coruptă fără oameni corupţi", deoarece există prea puţine condamnări
serioase pentru acte de corupţie.
Realizat în baza interviurilor cu mai multe grupuri-ţintă -
politicieni, magistraţi, oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii
civile şi mass-media - raportul pe România constată că în toate aceste
grupuri "există percepţia larg răspândită că sistemul judiciar, în loc
să fie o instituţie dedicată condamnării corupţiei, dimpotrivă, el este
una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen".
Cum nimeni la vârf nu este pedepsit, şpaga şi mita au devenit "un sport
naţional" şi la nivel cotidian, existând şi sentimentul unei "corupţii
justificate", pentru a "suplimenta" salarii modeste sau pentru a
"accelera" anumite proceduri birocratice, se arată în raport.
În ce priveşte discursul mediatic, studiul remarcă "efectul bulgărelui
de zăpadă" - cu cât presa prezintă mai scandalos acuzaţii de corupţie,
cu atât creează o toleranţă mai mare a publicului la acest fenomen,
acţiunile mediatice fiind "complet contraproductive".
Studiul a fost realizat între 1 ianuarie 2006 şi 30 iunie 2009 de către 35 de cercetători de la universităţile din Konstanz şi Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calităţii vieţii (România), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croaţia), Universitatea Panteion (Grecia) şi Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie).
Proiectul a costat în total 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene şi a avut ca scop o mai bună cunoaştere a fenomenului corupţiei în cele şapte ţări, deoarece "corupţia are potenţialul de a încetini serios extinderea şi integrarea UE", se arată în descrierea proiectului.
