Încerc să citesc diverse lucruri mai ales în greşelile pe care le-am făcut. Unele mă privesc pe mine, altele şi pe colegii mei de generaţie.
În 1990, cam în acelaşi timp cu Piaţa Universităţii, a început marea tentativă de re-citire a „Epocii de Aur”. Descrierea mecanismului totalitar, dezvăluirea abuzurilor Securităţii şi redescoperirea unei Românii sociale rănite adânc. Pentru că FSN nu dădea nici un semn că vrea să limpezească lucrurile din trecutul imediat, am început nesfârşitele campanii de presă împotriva activului PCR, a Securităţii şi a celor revopsiţi în democraţi şi profesionişti. Unde a fost greşeala? Că am stat cu amândoi ochii numai pe Securitate şi pe comunişti! Sub ochii noştri începeau noul colaboraţionism şi noii informatori. Noi vânam fantome, iar ei derulau scenarii. Manipulau strada, ne foloseau în demolarea unor oameni nevinovaţi care îi încurcau.