Această clasificare a celor mai active oraşe, sub aspect cultural, a pornit de la date din infrastructura sectorului cultural, a precizat Liviu Chelcea, directorul instituţiei, prezent la Întâlnirea breslei creative, care a avut loc sâmbătă în Bucureşti.
Evaluarea a luat în considerare criterii precum: numărul de biblioteci la 10.000 locuitori, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare alocate culturii, economia din zona creativă (numărul de firme din sectorul cultural, cifra de afaceri a acestora etc.) precum şi audienţa activităţilor culturale.
În urma interpretării rezultatelor, clasamentul, evitând cu bună
ştiinţă Bucureştiul, pentru a nu dezechilibra rezultatele colectate din
celelalte centre mari ale ţării, a prezentat următoarea ordine a
oraşelor, clasate din punctul de vedere al efervescenţei culturale:
Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Oradea, Piteşti, Târgu Mureş,
Miercurea Ciuc, Iaşi, Râmnicu Vălcea, Sibiu.
La manifestare a fost prezent şi ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care a reafirmat, şi cu acest prilej, liniile principale ale politicii pe care o va aplica: lărgirea accesului la cultură, precum şi valorificarea patrimoniului material si imaterial.
