“În stenogramele publicate de Curentul, trei personaje depun mărturie despre trei lumi. Iniţiatorul dialogului, SRS susţine că nu e vorba de nici un şantaj şi că el a dorit doar să culeagă informaţii. În orice cod de conduită jurnalistică îţi este interzis să ameninţi o sursă. A culege date prin şantaj e la fel de inutil cu a obţine informaţii prin tortură. Nu e doar ilegal, ci şi ineficient, dintr-un motiv simplu: nu poţi avea încredere în ceea ce-ţi transmite interlocutorul aflat sub umbra fricii", scrie Cătălin Tolontan pe blogul său.
"Din acest punct de vedere, demersul lui Sorin Roşca Stănescu este total în afara culturii ziaristice, descinzînd din ceea ce Costi Rogozanu cataloga perfect relevant drept dialogul personajelor din clanul Soprano. Ca membru în conducerea Asociaţiei Jurnaliştilor Români cred că e timpul să actionam, ca şi CRP şi celelalte organizaţii profesionale sau de autoreglementare.
Chirieac este intermediarul. Vorbitor fluent al limbajului evaziv, când colocvial, când insinuant, el face legătura între SRS şi Cătălin Macovei, şeful Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Chirieac este lubrifiantul prin care politicienii şi presa fac comerţ cu prestaţii reciproce. Ca el sunt mii în România, vorbim doar despre cei de la vârf!, în infinite domenii. Ei obţin dividendele îngenuncherii autorităţii în faţa intereselor private. Sunt brokerii de putere.
Rareori telespectatorul a putut vedea un înalt oficial al statului român mai contaminat de culpa camuflată sub o bravadă lipsită de intensitate. La B1 TV, Cătălin Macovei a apărut alb la faţă şi strâns în el. Avea şi de ce. Nici un moment pe parcursul dialogului şeful ANI nu refuză înţelegerea! Singurul lucru pe care îl face este acela de a se apăra. Nu explică, ci se justifică, tipic pentru un dialog inegal!”
Articolul complet poate fi citit aici.