Trei candidaţi, trei doctrine, trei viziuni. Traian Băsescu - popularul, Mircea Geoană - social-democratul, Crin Antonescu - liberalul, principalii contracandidaţi la alegerile prezidenţiale de peste mai puţiun de o lună şi-au prezentat public oferta electorală. În plină criză, viziunea lor economică este esenţială pentru modul în care ar urma să arate România următorilor cinci ani. Dincolo de generalităţi şi enunţuri banale, programele celor trei diferă destul de mult.
Băsescu: agricultură şi economia motoare ale dezvoltării economice
Traian Băsescu nu şi-a copleşit susţinătorii cu un program economic stufos în documentul manifest intitulat "Viziunea mea". Dimpotrivă, capitolul economic e plin de generalităţi şi principii. Şi asta tocmai din partea unui preşedinte care s-a autodescris drept unul jucător. Ce-i drept, de-a lungul timpului, şeful statului nu a evitat în discursurile sale publice, să-şi prezinte viziunea economică. Susţinător în 2004 al cotei unice de impozitare de 16%, preşedintele s-a declarat recent pentru păstrarea acesteia la această valoare şi pentru o eventuală majorare a TVA.
În programul său economic, Băsescu pledează pentru:
- un mediu de afaceri mai predictibil şi mai stabil,
- educaţia, motor al creşterii eficienţei utilizării factorului uman,
- restructurarea cheltuielilor publice şi stabilirea unui cadru de cheltuială pe termen mediu, adoptarea unei metodologii de planificare şi execuţie bugetară multianuală, întărirea finanţelor publice pe termen mediu şi lung precum şi revederea regulilor de ajutor de stat,
- construcţia de infrastructuri de transport - în mod deosebit autostrăzilor
- reducerea accentuată a costurilor energetice prin creşterea ofertei de energie nucleară şi de energie regenerabilă, utilizarea raţională a resurselor naturale precum şi pe dezvoltarea potenţialului de cooperare la Marea Neagră în diverse domenii, cu deosebire cel energetic.
- adoptarea euro în 2014
Eterna speranţă a românului: că va fi salvat de agricultură
Modernizarea agriculturii e unul din punctele principale ale programului economic propus de candidatul Traian Băsescu: „Principala rezervă de eficienţă a României se află în agricultură. Avem condiţii naturale excelente pentru agricultură. Dar, aici, în agricultură, muncesc încă prea mulţi oameni - aproape 30% din populaţia ocupată a ţării - iar randamentele la hectar şi productivitatea muncii sunt prea mici.”. Băsescu crede că în 10-15 ani ar trebui să avem o agricultură făcută de doar 8-10% din populaţia ocupată. Băsescu spune că este necesar un efort uriaş de urbanizare a satelor.
Geoană: cotă de impozitare progresivă, TVA diferenţiat pentru bunurile de bază
Dacă Băsescu şi-a expediat programul economic rapid, lăsându-l la stadiul de generalităţi, prezidenţiabilul PSD Mircea Geoană vine cu un document ceva mai elaborat. O parte din temele celor doi sunt însă comune: modernizarea agriculturii, construcuţia de autostrăzi, absorbţia fondurilor europene.
Punctele principale ale gândirii economice a lui Geoană pot fi sintetizate în următoarele:
- investiţii publice masive care să asigure deopotrivă locuri de muncă în economie şi comenzi pentru firmele aflate în dificultate
- construirea de locuinţe sociale pentru familiile tinere, de drumuri moderne şi de parcuri industriale.
- înfiinţarea Fondului Roman de Investiţii, un fond suveran de investiţii al statului român pentru protejarea sectoarelor economice de importanţă naţională, pentru susţinerea întreprinderilor afectate de criză
- restructurarea aparatului administrativ pe principii de eficienţă şi performanţă.
- adoptarea Legii responsabilităţii fiscale care va cuprinde introducerea planificării bugetare multianuale şi stabilirea unei limite pentru numărul de rectificari bugetare pe care un guvern le poate face într-un an. Această lege va prevede înfiinţarea Consiliului Fiscal, un organism independent format din specialişti însărcinaţi cu realizarea unor analize obiective privind planificarea şi execuţia bugetară.
- management privat în societăţile, companiile şi regiile statului pentru a creşte eficienţa şi productivitatea acestor instituţii.
- introducerea unei cote de impozit de 20% pentru veniturile care depăşesc 3.000 de lei pe lună şi suprataxarea profiturilor excepţionale până la depăşirea crizei.
- capitalizarea Bursei ca resursă complementară pentru finanţarea economiei alături de sistemul bancar
- acordarea de stimulente şi bonificaţii, precum şi scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru întreprinzătorii care crează cât mai multe slujbe sau le păstrează pe cele deja existente.
- eşalonarea obligaţiilor bugetare restante ale IMM-urilor şi amânarea penalităţilor aferente pe o perioadă de până la cinci ani
- întreprinzătorii vor beneficia de extinderea perioadei de creditare cu un an de zile, perioadă în care vor plăti numai dobânzile aferente creditelor contractate
- neimpozitarea profitului reinvestit şi după 2010, reducerea contribuţiilor fiscale şi acordarea de deduceri fiscale pentru dobânda aferentă creditului pentru construirea primei locuinţe,
- TVA diferenţiat pentru bunurile şi serviciile esenţiale.
- atragerea accelerată a investiţiilor străine prin menţinerea unui regim fiscal atractiv, reducerea accentuată a birocraţiei şi absorbţia sporită a fondurilor europene
- înfiinţarea unui Comandament naţional pentru atragerea fondurilor europene şi înfiinţarea de centre regionale care să ofere asistenţă întreprinzătorilor care vor să folosească bani europeni
- o nouă lege a Parteneriatului Public Privat
- construcţia de autostrăzi, drumuri naţionale, aeroporturi
- adoptarea euro în 2014, semnarea unui Pact pentru adoptarea Euro în 2014
- infrastructură de broadband la nivel naţional
- informatizarea administraţiei centeale şi locale
Brânză şi roşii în supermarketurile europene
- modernizarea agriculturii - încheierea unui acord de bune practici între guvern şi marile reţele de retail pentru promovarea alimentelor româneşti pe rafturile acestor magazine, încurajarea exportul de alimente româneşti pe pieţele europene. "Nu cred că este prea mult să ne propunem ca în următorii 10 ani să găsim în supermarketurile din Europa roşii şi brânzeturi romăneşti". Repararea şi punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, încurajarea investiţiilor în centre de prelucrare a produselor agricole şi mestesuguri, reconversia profesională a populaţiei din mediul rural
Investiţia strategică în energie
- punerea în funcţiune, în cel mai scurt timp posibil, a reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă v
- normalizarea relaţiilor cu Rusia,
- dezvoltarea proiectului Nabucco
- susţinerea unui program special pentru încurajarea producţiei de energie din surse regenerabile.
Antonescu: Cotă unică de 10%, TVA de 15%, reducererea contribuţiilor sociale
Programul candidatului PNL Crin Antonescu diferă destul de mult de cel al celorlalţi doi contracandidaţi. Iar spre deosebire de Geoană, care susţine renunţarea la cota unică, Antonescu se dovedeşte a fi un susţinător al acesteia, dar la o valoare mai mică.
Principalele teme:
- scăderea cotei unice de impozitare de la 16 la 10%
- deduceri fiscale suplimentare pentru investiţii, în cote de până la 50% din profitul impozabil
- reducerea TVA de la 19 la 15%
- scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%, pentru a reduce costurile cu forţa de muncă şi pentru a stimula angajatorii să creeze noi slujbe pentru români
- reduceri pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor
- extinderea plăţii online a tuturor obligaţiilor bugetare
- adoptarea unei legi organice, care să prevadă că bugetul nu poate depăşi 25% din PIB. De asemenea, să prevadă imposibilitatea legală ca Guvernul să acumuleze deficite bugetare pentru doi ani consecutivi, dincolo de plafonul de 3%
- guvern format din 12 ministere şi comasarea celor 120 de agenţii până la cel mult 30.
- reducerea aparatului birocratic cu cel puţin 50%.
- desfiinţarea unor ministere: al Turismului, Telecomunicaţiilor sau Economiei, a ministerului Tineretului şi Sportului, a ministerului IMM-urilor
- liberalizarea sistemului de reglementare a instituţiilor de credit
- adoptarea EURO în 2014
Oprescu păstrează suspansul
Independentul Sorin Oprescu nu şi-a postat încă pe site programul prezidenţial. A anunţat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă că o va face în cursul zilei de luni.
