Comitetul pentru patrimoniul mondial "a înscris Peştera ornată din Pont d'Arc, denumită şi Chauvet-Pont d'Arc, din Ardèche, Franţa, pe lista patrimoniului mondial", se afirmă în textul adoptat de cele 21 de state membre.
La Paris, ministrul francez al Culturii, Aurèlie Filippetti, a salutat într-o declaraţie de presă înscrierea pe această listă "a unei bijuterii a cărei putere emoţională a rămas la fel de puternică astăzi ca pe vremea conceperii sale".
Aflată la 23 de metri sub pământ, pe un platou din calcar din sudul Franţei, această peşteră reprezintă "o mărturie unică şi excepţional de bine conservată", a subliniat Comitetul UNESCO.
"Vestigiile arheologice, paleontologice şi artistice ale grotei ilustrează ca nici o altă peşteră de la începutul paleoliticului superior frecventarea peşterilor pentru practici culturale şi rituale", a adăugat Comitetul agenţiei ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură.
Rămasă închisă vreme de 23.000 de ani după prăbuşirea unor roci, redescoperită pe 18 decembrie 1994 de trei speologi - Jean-Marie Chauvet, Christian Hillaire şi Eliette Brunel -, peştera Chauvet conţine mai bine de 1.000 de desene, "expresii remarcabile ale primei creaţii artistice a omului", în paleoliticul superior, în urmă cu 36.000 de ani.
Acele desene pe stâncă, operele unor bărbaţi şi femei din cultura Aurignac, conţin un repertoriu bogat, cu 435 de reprezentări animale, ce prezintă 14 specii: urşi, rinoceri lânoşi, lei, pantere, bizoni etc.
Zidurile dezvăluie, de asemenea, zeci de desene reprezentând formele unor palme umane, desenate atât în negru, cât şi în alb, dar şi reprezentări ale sexului feminin şi, în fundul grotei, desenul excepţional conservat al unui corp feminin alături de un bizon.
Comitetul UNESCO a insistat asupra calităţii artistice a acestor desene: "arta stăpânirii culorilor, asocierea picturii şi a gravurii, precizia reprezentărilor anatomice şi capacitatea de a da impresia volumelor şi a mişcărilor".
Pe solul peşterii se află urmele reale ale unor gheare de urs, de două ori mai mari decât o palmă umană, şi numeroase oseminte ale acelor animale feroce care hibernau în acea peşteră.
Grota este situată în apropiere de un celebru pod natural, considerat o poartă de intrare în regiunea franceză Ardèche: pont d'Arc.
Excepţional conservată şi mult mai mare decât peştera franceză Lascaux (ale cărei picturi rupestre datează din urmă cu 17.000 - 18.000 de ani), grota Chauvet conţine mai multe săli şi galerii, întinse pe o lungime de 800 de metri şi cu înălţimi de până la 18 metri.
"Aceste spaţii conţin toate atributele care definesc valoarea universală excepţională", afirmă Comitetul UNESCO. "Restricţiile de acces au permis menţinerea unei situaţii practic identice aceleia din timpul descoperirii sale".
Spre deosebire de "verişoara" sa Lascuax, descoperită în 1940 şi deteriorată după Al Doilea Război Mondial de dioxidul de carbon provenit din respiraţia vizitatorilor, grota Chauvet nu a fost niciodată deschisă pentru publicul larg, iar o copie a ei, creată în regiune şi denumită "Caverna de la Pont-d'Arc", va permite vizitatorilor să admire reproduceri ale desenelor originale.
Peştera este atât de bine păzită, încât doar trei persoane cunosc codul cifrului care deschide uşa blindată de jumătate de tonă care îi închide intrarea, loc în care camerele video funcţionează 24 de ore pe zi.
Pentru acest proiect deosebit, picturi, sculpturi, cabinete de arhitectură, scenografi şi firme de construcţii şi-au unit competenţele şi expertizele pentru a reconstrui pe 3.500 de metri pătraţi un fel de "best of", la scară 1 la 1 (conformă cu realitatea), a peşterii adevărate. Această reconstituire va fi deschisă pentru public începând din primăvara anului 2015.
Tot duminică, la Doha, Comitetul UNESCO a inclus alte câteva site-uri pe lista patrimoniului mondial: Delta Okavango (Botswana), Peşterile Maresha şi Beit Guvrin (Israel), Peisajul podgoriilor din Piemont - Langhe-Roero şi Monferrato (Italia), cele opt site-uri dintre Bursa - Cumalikizik (Turcia), oraşul Pergam (Turcia) şi site-ul preistoric Poverty Point (Statele Unite).
Cea de-a 38-a sesiune a Comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial al umanităţii a început la Doha pe 15 iunie şi se va încheia pe 25 iunie.
