Studiul sugerează că organismele masculine sunt mai slabe şi nu pot face faţă bacteriilor. Sistemul imunitar feminin este mai puternic şi ar putea minimaliza efectul acestor bacterii, scrie Descoperă.
În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit existenţa unui dezavantaj al femeilor în ce priveşte apărarea împotriva bacteriilor şi virusurilor mai severe.
Cercetătorii afirmă că sistemul imunitar feminin, mai puternic, poate declanşa reacţii vehemente şi anume şanse de a ataca propriul organism, cauzând astfel boli auto-imune.
De exemplu, lupusul, boala care atacă anumite părţi ale corpului, inclusiv pielea, articulaţiile şi organele interne, se manifestă în raport de 85 la sută mai des la femei decât la bărbaţi. Alte boli auto-imune, care sunt în mod semnificativ mai frecvente la femei decât la bărbaţi includ artrita reumatoidă şi scleroza multiplă.
Motivul, pentru care femeile au un sistem imunitar mai puternic se află în genele lor sau mai concret în cromozomi grupaţi în câte aproximativ 2.000 de gene.
Fiecare om are 23 de perechi de cromozomi. Sexul este determinat de două gene: la femei, doi cromozomi - XX, iar la bărbaţi câte un cromozom X şi Y. Dublarea cromozomului X este cheia pentru puterea suplimentară a femeilor în sistemele lor imunitare. Argumentul fiind că cromozomii X conţin mai multe gene legate de imunitate.
Cercetătorii au descoperit că la femei, cromozomii X au un efect mai mare la activarea limfocitelor T şi B ale sistemului imunitar, care sunt recunoscute ca fiind "celule killer", care luptă împotriva infecţiilor. Acest lucru poate avea şi efectul de a face ca sistemul de apărare să fie mult mai susceptibil de a activa ţesuturile propriului corp.
"Studiile clinice au demonstrat că femeile au un sistem imunitar hiper-receptiv spre deosebire de bărbaţi”, citează autorii într-un articol publicat în revista ştiinţifică The Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA.
Autorii adaugă că, din cauza unui cromozom X suplimentar, femeile produc mai mulţi anticorpi, în special cei numiţi serum IgM, cea mai mare moleculă de anticorp produsă în corpul uman şi "primul respondent la infecţii”.
"Ce mi-a atras atenţia cu privire la autoimunitate şi, în mod specific la boala lupus, a fost faptul că au existat gene de pe cromozomul X care sunt relaţionate cu imunitatea şi care s-au dovedit a avea un nivel de expresie mai mare la pacienţii cu lupus", a declarat Montserrat Anguera, cercetător la Universitatea din Pennsylvania.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Pennsylvania, producţia suplimentară de anticorpi este avantajoasă din punct de vedere imunologic, în timp ce bărbaţii sunt mai predispuşi la infecţii bacteriene şi virale.
