Un studiu recent din Belgia indică faptul că ţânţarul comun european a devenit rezistent la mai multe insecticide. Această descoperire, realizată de Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (ITG), ridică preocupări legate de răspândirea virusului West Nile, la care oamenii pot deveni mai expuși.
Conform cercetărilor, ţânţarul Culex pipiens a dezvoltat o rezistenţă semnificativă la insecticide precum permetrinul, deltametrinul, malationul, bendiocarbul și DDT. Testele au arătat că după 24 de ore de expunere la aceste substanțe, mai puțin de 90% dintre ţânţari au decedat, confirmând astfel rezistenţa lor.
Această situație reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică, având în vedere că înțepăturile de ţânţar pot transmite diverse boli. "Dispersarea insecticidelor este o reacție comună în fața riscului de contaminare, dar cu această nouă rezistență, această metodă nu va mai fi eficientă, făcându-ne mai vulnerabili", subliniază ITG.
În căutarea unor soluții, ITG explorează alternative precum controlul biologic și utilizarea inteligenței artificiale.
Numărul cazurilor de febră West Nile a crescut în Europa în ultima perioadă. Deși virusul afectează în principal păsările și caii, au fost raportate și cazuri la om. Unele persoane infectate pot prezenta simptome similare gripei, care în situații rare pot fi fatale.
În 2023, în România, au fost confirmate 7 cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care trei au fost fatale. Victimele proveneau din județele Satu Mare, Ilfov și Dolj. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate la persoane cu vârste între 50 și 79 de ani, din mediul urban și rural.
Pentru a preveni infecțiile, Institutul Național de Sănătate Publică din România recomandă populației să evite expunerea la ţânţari, să folosească repelente, să instaleze plase de protecție la ferestre și să elimine apa stătută din jurul locuințelor.
