Ambasada UE de la Moscova contribuie la coordonarea acestui proces decizional, a declarat o a doua sursă din UE.
„Sute de agenți [secreți] ruși sunt acreditați la ambasade din UE în calitate de diplomați și operează și aici, la Bruxelles. Vor lua chestiunea în serios liderii UE și EEAS, vor da dovadă de curaj și vor expulza măcar doi dintre ei?”, a declarat un înalt diplomat UE, referindu-se la Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS).
Țările baltice și Slovacia au fost primele care au dat exemplu, expulzând în total șapte ruși săptămâna trecută.
„Pentru noi solidaritatea UE contează”, a declarat vineri ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, după ce declarase persona non grata doi ruși din Vilnius.
E de așteptat ca Polonia să le urmeze exemplul săptămâna aceasta, afirmă surse diplomatice ale UE.
Bulgaria și România ar putea face același lucru, au precizat sursele. România l-a declarat între timp persona non grata pe Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse.
Regatul Unit îi ajută pe diplomații cehi să-i convingă pe aliați că spionii ruși au aruncat în aer un depozit de muniție din orașul ceh Vrbětice în 2014, tot așa cum au încercat să otrăvească un fost spion rus în Anglia în 2018.
Întrebat dacă Regatul va expulza vreun rus, un oficial britanic a declarat duminică pentru EUobserver: „Vom continua să ne coordonăm răspunsul la acțiunile ostile ale Rusiei cu o varietate amplă de parteneri internaționali”.
Londra a acționat deja, convocându-l pe ambasadorul rus pentru a protesta, a declarat oficialul.
Mulți aliați europeni occidentali sunt în general mai „reticenți” să ia măsuri consistente, a declarat un diplomat UE.
Cehia a dispus expulzarea a 81 de diplomați și alți angajați ruși în această chestiune, iar Rusia, care dezminte acuzațiile, expulzează 110 cehi drept represalii.
Ministrul ceh de externe și alți politicieni cehi au făcut apel la solidaritate din partea UE și NATO.
Însă premierul ceh Andrej Babiš și președintele filorus al țării, Miloš Zeman, au atenuat replica diplomației cehe.
Babiš minimalizase inițial atacul, care a omorât doi cehi, declarându-l o operațiune eșuată a Rusiei împotriva unui vânzător bulgar de armament.
Zeman susținea duminică că ancheta cehă nu a dus la rezultate concludente.
„Lucrăm cu două ipoteze de investigare – prima, cea inițială, cum că a fost o explozie provocată de mânuirea incompetentă a explozibililor, iar a doua cum că a fost o operațiune a unui serviciu secret străin”, a declarat el la TV.
„Eu iau în serios amândouă aceste teorii”, a declarat el.
„Zeman e acum fățiș de partea Rusiei și a devenit avocatul ei”, a declarat agenției Reuters Pavel Fischer, un parlamentar ceh de seamă.
Dar, lăsându-l deoparte pe Zeman, replica ministerului ceh de externe a fost subminată de propria lui lipsă de profesionalism, a declarat un expert.
Când Rusia a încercat să-l asasineze pe fostul spion Serghei Skripal în Salisbury, Anglia, în 2018, statele NATO și UE au expulzat peste 100 de diplomați ruși în semn de solidaritate.
Dar acest fapt a survenit după ce „britanicii organizaseră informări și prezentări despre caz pentru aliații lor, prezentându-le probe diplomaților”, a declarat Jakub Janda, director la European Values, un grup de reflecție din Praga.
„Pare aproape sigur că guvernul ceh n-a făcut nimic de felul acesta”, a declarat Janda pentru EUobserver.
„Există pericolul ca în alte țări [UE] să ajungă minciunile […] Kremlinului despre incident [Vrbětice] mai repede decât comunicarea slabă a guvernului ceh”, a declarat el.
Pe de altă parte, orice s-ar mai întâmpla, atacurile Rusiei de la Vrbětice și Salisbury nu au fost incidente izolate.
Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Olanda, Norvegia, Suedia și SUA au expulzat și ele diplomați ruși în ultimele luni, legat de alte cazuri de spionaj.
Iar UE a trecut pe lista neagră oficiali de la Kremlin pentru că au folosit arme chimice în încercarea de a asasina oameni.
„Încă mă înfurii legat de Salisbury, fiindcă știu cât de aproape am fost să avem pierderi foarte semnificative […] Vă puteți imagina ce s-ar fi întâmplat dacă un copil ar fi dat peste substanță și ar fi împrăștiat-o”, a declarat pentru The Sunday Times Richard Moore, șeful serviciului secret britanic MI6, referindu-se la noviciok, o armă chimică rusească utilizată în atacul din 2018.
Referindu-se apoi la Vrbětice și la agresiunea militară a Rusiei din Ucraina, Moore a declarat că „tiparul comportamental nesăbuit” al Rusiei constituie cea mai mare preocupare de securitate a MI6.
„De aceea ne-am coordonat foarte strâns cu aliații noștri, pentru a ne asigura că-i răspundem cu mesaje ferme președintelui [rus Vladimir] Putin”, a afirmat Moore.
