Ana Maria Păcuraru: Ați avut un rol important în politica externă a României și sunteți cunoscut pentru experiența dumneavoastră diplomatică. Care sunt principalele direcții pe care le-ați urma în politica externă a României, dacă ați deveni președinte?
Cristian Diaconescu: În primul rând, operaționalizarea poziției strategice în care se află România din perspectiva zonei extrem de complicate. În acest moment, pe scurt, nu numai pe noi ne apărăm, apărăm o Europă întreagă. Ai spune întregul spațiu euroatlantic. Din această perspectivă, în acest moment, România poate deveni un centru strategic în sud-estul Europei, având vecinătatea destul de complicată, în mod evident, regiunea Mării Negre, Balcanii de vest și Orientul Mijlociu, zone extrem de complicate, cu două dintre ele cu război în desfășurare. Deci, din acest punct de vedere, modul în care România se poziționează în politica externă astăzi ține nu numai de un anume tip de afirmare identitară, ci și de apărarea României.
Avem posibilitatea operaționalizării clare a unor parteneriate strategice deja existente. Și aici aș menționa, în zona noastră, cu Polonia și cu Turcia. Avem, în acest moment, o relație strategică cu Statele Unite. În cadrul parteneriatului strategic, ne putem gândi la o prezență permanentă a forțelor NATO în România.
Ana Maria Păcuraru: În ce mod credeți că România ar trebui să gestioneze relațiile cu Rusia, având în vedere atât provocările de securitate, cât și interesele economice din regiune?
Cristian Diaconescu: În acest moment, printr-o coordonare cât se poate de clară cu aliații noștri. Această coordonare presupune o înțelegere, în ceea ce privește aliații noștri, mai ales, a rolului și a poziționării României aici unde suntem și unde ne-a pus Dumnezeu.
O să dau un exemplu care nu neapărat este unul favorabil momentului prin care trece România. După anul 2014, în anul 2016, Alianța Nord-Atlantică a luat decizia de a înființa grupurile de luptă. Deci state NATO cu glonț pe țeavă, să fie mai clar, în ceea ce privește contracararea amenițărilor dinspre răsărit. Ei bine, aceste grupuri de luptă au fost formate în Polonia și statele baltice, iar în România, Bulgaria, statele din sud ale acestei frontiere estice, aceeași decizie spunea că reacția imediată a NATO poate fi una adecvată.
Deci, dacă ne uităm de la Kremlin și dacă vrem să testăm solidaritatea, unde o faci? Pe flanc? Evident, nu va ocupa Federația Rusă Germania. Hai să fim raționali. Dar, pe termen scurt, se poate testa această solidaritate. Noi trebuie să ne pregătim de acum ca deciziile din interiorul Alianței Nord-Atlantice, măcar aici unde avem un drept de a ne afirma, să fie unele cât se poate de clare, pentru a transmite semnalul către Federația Rusă.
Emisiunea poate fi urmărită integral aici:
