”Regret profund că, în ultimii ani, a trebuit să fim martorii unei tentative de desființare a Senatului. În acest scop a fost activat un amplu aparat de propagandă, care făcea abstracție de interesul național, de experiența istorică a statului român și de opiniile specialiștilor români și străini. O campanie mediatică de un populism strident, instrumentalizând o cunoaștere încă precară a tradițiilor naționale din partea unei părți a cetățenilor, a culminat, în 2009, cu un referendum pentru desființarea Senatului”, a spus el.
Tăriceanu a menționat că referendumul a fost contestat de numeroase organizații ale societății civile din cauza organizării lui ca parte a alegerilor prezidențiale și pentru faptul că nu a avut la bază o argumentație solidă de ordin istoric sau național și nici o confruntare efectivă de idei în urma căreia alegătorii să își exprime opțiunea în cunoștință de cauză.
”Singurele argumente au fost cele comune tuturor tentativelor de limitare a democrației întâlnite în Europa în secolul XX, anume necesitatea economiiilor la buget și îngrădirea corupției”, a afirmat președintele Senatului.
La cererea sa, participanții la ședința solemnă au ținut un moment de reculegere în memoria foștilor președinți ai Senatului care au plătit cu viața pentru activitatea lor politică și parlamentară și pentru ideile pe care le-au exprimat în sprijinul democrație, Nicolae Iorga și Constantin Argetoianu.
