"Am decis să mă retrag din funcţie, deşi nu a fost publicată decizia CCR", a spus Teodor Meleşcanu, luni, la tribuna Senatului.
Demisia lui Meleșcanu vine după ce, pe 22 ianuarie, Curtea Constituţională a stabilit că este neconstituţională alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului.
Ulterior, el a declarat că îşi va asuma prerogativele funcţiei până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR şi a motivării acesteia.
Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat că social-democraţii îl vor susţine pe Titus Corlăţean pentru a prelua funcţia de preşedinte interimar al Senatului până când va fi publicată motivarea Curţii Constituţionale cu privire la Teodor Meleşcanu.
Propunerea lui Titus Corlăţean urmează să fie votată şi de grupul parlamentar al PSD de la Senat.
De asemenea, preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a anunţat că liberalii o vor susţine pentru această funcţie pe Alina Gorghiu, iar USR - pe Vlad Alexandrescu.
Matematic, PSD are cele mai multe şanse să câştige şefia Senatului. Social democrații au 69 de mandate. Jumatate plus unu din numarul total al senatorilor. In timp ce PNL are doar 27 de mandate. Chiar dacă liberalii negociază cu USR, UDMR şi senatorii neafiliaţi tot mai au nevoie de un vot pentru a-şi impune candidatul.
Presedintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt inscrise, in ordinea descrescatoare a marimii grupului parlamentar, numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritatii senatorilor PREZENŢI.
