Proiectul îi aparține social-democratului Constantin Niță, iar mediul de afaceri și Ministerul Justiției au fost invitati să facă observații pe marginea acestuia Potrivit proiectului, activitatea de lobby poate fi desfășurată de orice persoană fizică sau juridică, după înregistrarea acesteia în Registrul de Lobby, aceștia primind o remunerație stabilită prin contractul încheiat cu clienții. De asemenea, lobby-știi trebuie să furnizeze autorităților competente numele clientului lor și modul de desfășurare a activității.
Inițiativa legislativă a fost criticată, la momentul discutării ei și de către specialiștii în domeniu. „Avem o definiție a lobby-ului cu scop larg (...) este aproape orice acțiune, cu scopul de a influența politicile publice, iar lobby-ştii sunt cu scop foarte restrâns, adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceia pot fi catalogaţi drept lobbyşti“, a declarat Laura Florea, preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby.
Care sunt riscurile adoptării proiectului de lege
În contextul în care aleşii definesc activitatea de lobby drept totalitatea acţiunilor care au ca scop „influenţarea deciziilor instituţiilor publice sau autorităţilor publice centrale sau locale“, parlamentarilor li se va permite să influenţeze politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor, dar fără să se supună rigorilor impuse prin aceeaşi lege lobby-iştilor sau firmelor de lobby.
Formularea le-ar permite, practic, parlamentarilor să facă trafic de influenţă la adăpostul acestei activităţi, definită şi ca „reprezentare de interese“. Potrivit articolului 291 din Codul Penal, în categoria traficului de influenţă intră inclusiv promisiunea de a determina „un funcţionar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu“ de către o persoană care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, în schimbul unor foloase directe sau indirecte.
