Cele două edificii pot fi încadrate în planul Guvernului Orban de a pune accentul, în lupta împotriva corupției, pe recuperarea prejudiciilor produse prin fraudă. Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a spus, în mai multe rânduri, că își propune recuperarea banilor din marile dosare de corupție și de crimă organizată, scrie Europalibera.ro
În cazul celor două imobile care sunt scoase la licitație, instituțiile statului au prioritate - cele care nu au sedii și plătesc chirii pot să ceară mutarea. Dacă nu sunt solicitate, sunt scoase la vânzare.
Casa lui Vântu, clădire de patrimoniu
Imobilul care i s-a confiscat lui Sorin Ovidiu Vântu are un istoric. I se spune „palatul”, însă este o vilă construită în 1927 de un cunoscut arhitect, al cărui stil neo-brâncovenesc, bogat în ornamente, este predat la școlile de arhitectură. Este vorba despre Toma T. Socolescu, fost primar de Ploiești, liberal interbelic, căruia comuniștii i-au interzis să mai profeseze din cauza refuzului său de a deveni membru în comisiile care acordau avize de construcție.
Nu există multe detalii despre modul în care Vântu a intrat în posesia acestui edificiu de patrimoniu - fusese o casă naționalizată ajunsă în ruină, care avea mai multe familii de chiriași. Există însă informații că Vântu a locuit în această casă, aflată pe o stradă ascunsă privirii, Gh. Brătianu, în spatele ambasadei Rusiei și al sediului central al PSD. Vântu avea, în 2001, mai mult de 20 de proprietăți în București, mult mai celebra casă din strada Paris - unde l-a vizitat Mircea Geoană înainte de dezbaterea finală de la prezidențialele din 2009 - numărându-se printre ele. Despre averea imobiliară a fostului mogul, presa anilor 2000 a scris că era rodul a numeroase tranzacții pe firme off shore, pentru a li se ascunde adevăratul proprietar.
„Palatul” a fost evaluat de ANABI la suma de 20 milioane de lei. Compus din parter, două etaje și mansardă, este încadrat ca monument istoric, dreptul de proprietate asupra bunului imobil fiind intabulat pe numele statului român.
