Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat că sunt ”dorinţe deşarte” să ne aşteptăm ca relaţiile dintre Rusia şi Occident să revină la statutul antebelic imediat după încetarea luptei în Ucraina, deoarece Kremlinul pare hotărât să creeze o zonă tampon între el şi NATO.
Ciucă a afirmat că invazia Rusiei a redeschis o fisură civilizaţională asemănătoare Războiului Rece, iar Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord va trebui să îşi menţină prezenţa extinsă a trupelor pe Flancul Estic, cel puţin pe termen mediu.
Deşi nu crede că Rusia va ataca o ţară NATO - declanşând un conflict deschis - războiul actual a confirmat avertismentele vechi de mai bine de un deceniu din partea membrilor estici ai alianţei potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să recupereze teritoriul odată controlat de Uniunea Sovietică.
”Rusia nu gândeşte ca noi. Rusia nu se comportă ca noi”, a declarat Ciucă, în vârstă de 55 de ani, într-un interviu acordat, marţi, din biroul său din Bucureşti.
”Se pare că situaţia de acum recreează acea fisură dintre civilizaţia occidentală şi civilizaţia estică – între ţările libere, democratice şi regimurile autocratice”, a subliniat el.
România, o fostă ţară comunistă cu aproximativ 19 milioane de locuitori, care a aderat la NATO în 2004 şi la Uniunea Europeană trei ani mai târziu, sprijină din prima linie Ucraina de când Rusia şi-a lansat invazia, pe 24 februarie.
Frontiera sa de 624 de kilometri cu Ucraina este cea mai lungă a UE, iar ţara s-a luptat pentru a reconstrui liniile de cale ferată şi a reconstrui porturile pentru a ajuta exporturile cerealelor ucrainene să iasă din Marea Neagră. De asemenea, România a ajutat peste 1 milion de refugiaţi care au fugit peste graniţă.
Cu toate acestea, există tot mai multe îngrijorări cu privire la decizia ţărilor occidentale mai dezvoltate de a sista fluxul de arme şi asistenţă financiară către Ucraina pe măsură ce se apropie iarna, iar fluxurile limitate de gaze ruseşti vor duce la creşterea preţurilor energiei. Potrivit lui Ciucă, presiunea nu trebuie să scadă.
Dacă ruşii ”nu vor să se oprească cât mai repede posibil şi să negocieze, să găsească o soluţie, să recunoască integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Ucrainei, vor face acelaşi lucru cu alte ţări”, a adăugat Ciucă.
Guvernul Ciucă intenţionează să crească obiectivul de cheltuieli pentru apărare a României dincolo de limita prescrisă de NATO la 2,5% din produsul intern brut. Aproximativ o treime din aceasta va fi destinată achiziţionării de arme, inclusiv avioane de luptă, submarine, corvete, vehicule blindate de luptă şi drone, a mai spus premierul României.
În urma deciziei NATO de a-şi consolida prezenţa trupelor pe Flancul Estic, România găzduieşte un grup de luptă multinaţional format din militari francezi, belgieni şi olandezi, precum şi un contingent american, care subliniază importanţa strategică tot mai mare a regiunii Mării Negre, a argumentat Ciucă.
”Nu este vorba doar despre apărare, ci despre securitatea alimentară” la nivel global, a precizat el.
”Este vorba despre o regiune care este foarte aproape şi de regiunea Balcanilor, aşa că toate aceste decizii luate pentru a creşte descurajarea şi apărarea de-a lungul întregului Flanc Estic sunt extrem de binevenite”, a mai declarat Ciucă.
Premierul a mai spus că se aşteaptă ca România - după mai bine de un deceniu de aşteptare - să intre în spaţiul Schengen înainte de sfârşitul anului, un pas care ar elimina aşteptările îndelungate la graniţele României cu alte state UE şi i-ar spori atractivitatea în ochii investitorilor străini.
De asemenea, Bruxelles-ul va renunţa la un regim care monitorizează progresul României în reformarea sistemului judiciar şi eliminarea corupţiei, după ani de critici din partea executivului Uniunii, a menţionat Ciucă.
”Tot ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiţi să devenim membri Schengen. Ne aşteptăm, într-adevăr, ca toţi ceilalţi lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”, a conchis premierul României.
